În așteptarea unui cutremur major, România se pregătește. Din păcate, pregătirile se limitează la campaniile de informare ale ISU și nu se bucură de participarea autorităților în măsură să consolideze nu doar clădirile, dar și planul de urgență menit să salveze cât mai mulți români, într-o asemenea tragedie. Între timp, datele întocmite de Institutul Național pentru Fizica Pământului arată care sunt cele mai periculoase și cele mai sigure orașe, în caz de seism.
Potrivit istoricului seismografic din România, județele Timiș, Caraș Severin și Satu
Mare și Constanța sunt cele mai sigure locuri, în cazul unui cutremur, precum și granița dintre județele Suceava și Maramureș. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj,
Deva și Bistrița și un alt punct izolat de siguranță este între județele Sibiu și Brașov, cuprinzând câte o parte din amândouă, ambele fiind județe cu un risc seismic mediu. De altfel, și alte
județe din acest perimetru sunt cunoscute pentru cutremurele medii care se manifestă acolo, de exemplu Târgu Mureș, Piatra Neamț sau Suceava.
„Cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur, sunt București, Ploiești, Buzău, Focșani sau Iași și toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensității de Roman, Bacău, Pitești, Giurgiu și toate zonele din acest perimetru. În zonele cu risc intermediar se mai află și Cernavodă, Tulcea”, arată statistica întocmită de INFP.
Calitatea construcțiilor este o componentă importantă a riscului seismic
Dincolo de riscul dat de activitatea seismică, mai există și problema calității construcțiilor. În zonele marcate cu roșu pe harta cutremurelor, categorie în care intră și Capitala, există și multe clădiri prea vechi pentru a rezista mișcărilor seismice, din păcate, multe dintre acestea adăpostesc sedii comerciale sau instituții ale statului, ceea ce poate conduce la un număr mai mare de victime, în cazul unui cutremur.
„În România, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de 1963. Acestea s-au înăsprit prima oară după cutremurul din 1977 și a doua oară, după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigențele sunt și mai mari. Dar dincolo de ce există pe hârtie, nimeni nu poate ști cum ți cât s-a respectat din aceste coduri”, explică pentru IMOPEDIA.ro Mihaela Mardare, inginer structurist.
Cele mai multe construcții ridicate după revoluție ar trebui să reziste, în cazul unui cutremur
Cu toate acestea, construcțiile ridicate după revoluție ar trebui să reziste măcar într-un procent mare, în cazul unui cutremur, se așteaptă specialiștii. Singura metodă pentru a afla cu certitudine cât de bine sunt construite aceste blocuri noi ar fi expertizarea tehnică, numai că o asemenea procedură este anevoioasă și scumpă, iar autoritățile nu reușesc să se mobilizeze nici măcar pentru a rezolva problema evaluaării măcar în cazul blocurilor cu înalt risc seismic.
„Tot ce s-a construit între 1990 și 2007, aproximativ 400.000 de clădiri, au date de construcții ambigue. Informațiile despre rezistența lor par să fie doar la echipele de construcție, nu și în documentele oficiale. Dar dacă s-au respectat măcar norme de bun simț, dacă nu întocmai normele de rezistență seismică, atunci locuitorii lor ar trebui să fie în siguranță, în cazul unui cutremur”, explică inginerul structurist.
După seism însă, evaluarea structurilor va fi absolut necesară, pentru a putea afla unde este nevoie de lucrări de consolidare. Un seism de o mare amploare poate sensibiliza clădirile în așa fel încât să nu mai poată rezista nici la cele mai mici șocuri ulterioare.
CITEȘTE ȘI:
30 August 2016
