La nivel internațional, raportarea privind impactul companiilor asupra mediului, societăților și economiilor a devenit practică standard de business. Motivele sunt diverse și voi menționa doar trei dintre ele. Criza economică globală a demonstrat că acțiunile iresponsabile, fie și ale unui număr mic de actori, pot declanșa efecte negative în lanț care ne afectează pe toți. Suntem mai puțin dispuși să închidem ochii la practicile de business care distrug ecosisteme pentru că simțim pe pielea noastră efectele ireversibile ale schimbărilor climatice. În plus, dezvoltarea rețelelor sociale dă oricui posibilitatea să arate lumii cine, unde și cum face bine sau rău.
Așa cum spunea consultantul și autorul Christopher Meyer,
trăim astăzi într-o „eră a transparenței”, în care companiile care nu își asumă responsabilitatea pentru activitatea lor se vor regăsi în „cea mai nefastă lume” - cea în care deși vor fi
obligate să fie responsabile, vor fi considerate în continuare iresponsabile.
Referindu-mă la România, avem câteva companii, puține, care realizează rapoarte de sustenabilitate și care oferă primele exemple de bună practică la nivel local. Avem companii antreprenoriale care sunt construite din start pentru a integra principiile de sustenabilitate și care vorbesc despre asta sau nu. Avem multe alte companii care se implică în comunitate prin activități filantropice sau de tip CSR pentru a obține licența socială de a opera în acele comunități. La rândul lor, acestea vorbesc despre ceea ce fac sau nu. Unele vorbesc mai mult decât fac, altele dimpotrivă, tac și fac.
La polul opus, avem organizații mai mult sau mai puțin cunoscute, de mari și mici dimensiuni deopotrivă, locale sau multinaționale care defrișează ilegal, poluează apele, angajează la negru, cumpără influență sau care, cu bună intenție dar și cu bună știință, ignoră reglementările de siguranță publică, provocând tragedii colective.
În acest cadru complex și zbuciumat este firesc să ne întrebăm: de unde pornim totuși discuția despre sustenabilitate? Despre ce vorbim: despre prezent, despre următorii trei ani sau despre viitorul generațiilor care abia se nasc? Pornim de la problemele acute care ne pun în pericol prezentul, sau de la modelele de bună practică pe care ni le oferă câțiva campioni din piață pentru a construi viitorul?
Sunt întrebări la care vom avea nevoie să găsim răspunsul foarte curând. Peste 700 dintre marile companii private care operează în România vor fi obligate să publice rapoarte privind sustenabilitatea activității lor începând cu 2017. Sunt companiile cu peste 500 de angajați care intră sub incidența directivei 2014/95/UE.
Ce vor avea de spus toate aceste organizații despre impactul activității lor? Este greu să estimăm – încă nu avem o lege națională care să transpună directiva europeană. Cu siguranță însă, organizațiile care vor publica rapoarte de sustenabilitate vor avea de câștigat - de la o mai bună reputație, angajați mai loiali, acces mai facil la capital, eficiență crescută și până la reducerea pierderilor. Dar, mai mult decât atât, poate cel mai important câștig este faptul că procesul de raportare va fi în esență unul de management al riscurilor.
Așadar, am putea începe discuția de aici – de la responsabilitatea pentru riscurile pe care ni le asumăm – ca administratori, ca manageri de echipe, ca angajați, ca oameni.
****
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări și venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Rețeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piața serviciilor profesionale încă de la înființare, în anul 1992. Cei peste 500 angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și servicii de asistență în afaceri către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet
20 November 2015
