Ordinul Arhitecților din România, filiala București, militează pentru includerea spațiilor verzi în strategia de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung, acestea contribuind la creșterea numărului de turiști, a numărului investițiilor străine și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului. Capitalele europene care au implementat o strategie de dezvoltare urbană încununată de succes au optat pentru un mix între istorie, patrimoniu cultural și investiții în dezvoltarea spațiilor verzi. Pentru noua strategie, OAR București și-a ales ca partener societatea civilă, alături de care va dezvolta 18 proiecte comunitare concrete în 10 zone importante ale Capitalei.
OAR București consideră că
orice investiție în amenajarea unor parcuri sau spații publice se va dovedi rentabilă pe termen lung. Arborii sau parcurile influențează pozitiv valoarea terenurilor unui oraș. În Londra, de
exemplu, pe mai multe terenuri care au făcut parte din platforme industriale desființate au fost plantați copaci, aceste zone devenind ulterior poli de investiții. În București, majoritatea
investițiilor în amenajarea unor spații publice s-au dovedit un succes. Astfel, dacă în urmă cu zece ani conceptul de Centru Vechi era unul inexistent, o serie de mici investiții au făcut din
această zonă un adevărat pol de dezvoltare urbană a orașului.
OAR București propune dezvoltarea și menținerea spațiilor verzi actuale. De asemenea, arhitecții consideră optimă includerea unor alte zone centrale în programele de dezvoltare ale municipalității. Astfel, Bulevardul Magheru ar putea deveni dintr-o arteră de tranzit, prin investiții susținute, un adevărat centru urban atractiv pentru pietoni și turiști.
„Bulevardul Magheru este privit, din păcate, ca o simplă arteră de tranzit. Marii investitori și retaileri au ales să nu fie prezenți în această zonă, cu toate că potențialul este unul imens. De exemplu, principalele artere din Munchen au fost transformate în adevărate artere comerciale cu ample spații urbane, moderne, care atrag anual mii de turiști”, declară arhitectul Șerban Sturza, președintele OAR București.
„Autoritățile au tratat superficial până acum tema spațiilor publice și a zonelor verzi, traficul auto fiind principala direcție de interes”, declară Emil Ivănescu, vicepreședinte OAR București. „Nivelul zgomotului ajunge și la 80 de decibeli pe Bulevardul Magheru. Plantarea unor arbori ar rezolva nu numai protecția fonică a locuitorilor zonei, cât și pe cea termică a clădirilor de aici”, a mai adăugat acesta.
Bucureștiul este al doilea oraș din Uniunea Europeană ca densitate a populației, cu o medie de 8.518 locuitori/km². Potrivit unui raport al autorităților europene privind percepția asupra calității vieții, mai mult de 80% dintre bucureșteni s-au plâns de poluarea aerului și de cea fonică. Arborii contribuie la îmbunătățirea substanțială a acestor date purificând aerul și absorbind zgomotele.
Zone precum Nordul Bucureștiului, Floreasca, Tineretului sau Titan atrag investiții datorită prezenței spațiilor verzi. „Autoritățile trebuie să înceapă să gândească pe termen lung. Bucureștenii își doresc un oraș de care să fie mândri, în care să se poată bucura de calitatea mediului construit și a spațiilor verzi. Orașul dispune de o istorie bogată și un patrimoniu unic. Dacă mai adăugăm la acestea și niște investiții în dezvoltarea spațiilor publice sau a unor parcuri bine gândite nu vom avea decât de câștigat”, crede Emil Ivănescu.
Ordinul Arhitecților din România, filiala București, trece în revistă o listă amplă de probleme în asigurarea unui viitor durabil pentru spațiile verzi. Legislația este ambiguă și lasă loc la interpretări, fapt care a contribuit la dispariția unor parcuri sau la tăiarea abuzivă a unui număr impresionant de arbori. De asemenea, întreținerea copacilor tineri sau toaletarea celor mai bătrâni sunt făcute într-un mod neadecvat. Lipsa unei politici de dezvoltare sustenabilă care să promoveze prezența vegetației va avea efecte nedorite și va transforma Capitala într-un oraș de evitat.
Capitala are, potrivit datelor Primăriei, 5.065 de hectare de spații verzi. În 2007 suprafața spațiilor verzi era de 1.958 de hectare. Peste trei ani, în 2010, suprafața spațiului verde a crescut brusc cu 130%. Creșterea nu a avut la bază o dublare a numărului de parcuri sau ample operațiuni de plantare de copaci, ci creșterea suprafeței intravilane și includerea unor spații verzi ample de tipul pădurilor în rapoartele oficiale.
_______________________________
Ordinul Arhitecților din România este organizație profesionala înființata potrivit prevederilor Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările si completările ulterioare. Prin activitatea membrilor săi, O.A.R. are nobila misiune de a convinge pe orice beneficiar al serviciilor de arhitectura ca acestea reprezintă, în primul rând, un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale si ecologice.
1 July 2015
