Clienţii băncilor sunt, fără să îşi dea seama, piloni de supravieţuire pentru instituţiile financiare cu care lucrează, alături de băncile naţionale. Fără cei care îşi plătesc lună de lună ratele, economiile celor care au ales să îşi depună banii în bancă ar fi compromise, iar întregul sistem s-ar prăbuşi.
Clauzele abuzive sunt un cuvânt de ordine, pe piaţa bancară post 2008.
Ele sunt ilegale şi pot fi atacate în instanţă, dar băncile prind puteri pe umerii celor care nu îşi exercită acest drept. Clienţii care îşi achită lună de lună ratele, indiferent de schimbările aduse contractului, ajută
la restructurarea băncilor.
„Clienţii nu îşi dau seama ce rol crucial joacă, individual, pentru băncile cu care lucrează. Ei duc pe umeri însăşi povara restructurării sistemului bancar. O situaţie delicată, în codiţiile în care mulţi nu ştiu la ce abuzuri sunt supuşi, dar dacă ar şti şi ar protesta, sistemul ar avea probleme reale în a-şi regăsi echilibrul”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Miron Popescu, broker bancar.
Banca Naţională cunoaşte şi tolerează această situaţie. Când acţionarii băncilor nu au mai putut constribui pentru a majora capitalul, a fost nevoia de intervenţia statului pentru salvarea băncilor. Iar orice cheltuială a statului se transformă în cheltuieli mai mari pentru populaţie. Aşadar, întreagul proces de transfer al riscului către clienţi a fost unul transparent.
„Perspectiva în care băncile ar da faliment este drastică şi ar duce la pierderea economiilor de către populaţie. Aşadar, pentru a evita un dezastru pentru clienţi, a fost nevoie tocmai de ajutorul clienţilor. S-a ajuns astfel în situaţia în care clienţii bancari au avut un aport de aproape o treime din totalul necesar pentru salvarea băncilor”, continuă Miron Popescu.
Deşi au fost discuţii despre majorarea fondurilor proprii ale băncilor din surse publice sau private, momentan nu s-a luat nicio măsură concretă. Mai mult, BNR recomandă păstrarea acesteri stări de fapt, tocmai din precauţie. Folosind acest sistem, băncile din România au reuşit să se păstreze la un nivel de plutire. Acestea nu au avut nevoie de ajutoare de stat, chiar dacă au suferit pierderi importante. Numărul clienţilor care nu au mai putut să îşi plătească împrumuturile este covbârşitor, iar garanţiile pe care le-au depus aceştia nu au cum să fie valorificate. Pentru acoperirea pierderilor, băncile au făcut majorări de capital estimate la 11,7 miliarde de lei în perioada 2009-2012 şi majorări abuzive de costuri estimate la cinci miliarde de lei, pentru anii trecuţi.
CITEȘTE ȘI: Nu permiteţi abuzurile băncilor. Reclamaţiile sunt simple şi
eficiente
12 November 2013
