Uniunea Europeană înăsprește regulile, în așa fel încât spălarea banilor sau traficul de influență să se transforme în fenomene cât mai rar întâlnite. Parlamentul Euopean a întocmit a patra directivă în acest sens, ale cărei reguli trebuie aplicate într-un răstimp de doi ani de către toate statele membre. O bună parte din aceste reguli se adresează persoanelor expuse politic, cele care au un risc mai mare de corupție, din cauza funcțiilor pe care le dețin. Cu toate acestea, chiar și în urma celei de-a patra modificări de lege în scopul eliminării spălării banilor, încă sunt privilegiate câteva industrii renumite pentru acest lucru, precum cazinourile, după cum a subliniat chiar europarlamentarul Monica Macovei.
Spălarea banilor este un fenomen care a atins cote alarmante, iar Parlamentul
European a început ofensiva, în acest sens. În cea de-a patra directivă adoptată, se face apel la industriile cele mai uzitate cu acest scop, iar piața imobiliară este una dintre ele. Astfel,
agenții imobiliari, alături de avocați, bănci și auditori, sunt obligați prin lege să raporteze tranzacții suspecte efectuate de clienții lor. Acest lucru ar trebui să se întâmple cât mai
repede cu putință, dar în cel mult doi ani de acum înainte. În plus, toate statele membre UE sunt obligate să întocmească registre centrale, respectiv niște baze de date în care să se
depoziteze informații referitoare la proprietarii companiilor de la orice nivel.
„Autoritățile locale și unitățile de investigații financiare vor avea acces nerestricționat la registrele centrale. Totodată, și publicul va avea acces la informații, dar acest lucru se poate face doar după întrregistrarea online și achitarea unei taxe menite să acopere costurile administrative”, arată oficialii Parlamentului European.
Nimeni nu poate monitoriza persoanele cu risc financiar înalt, decât dacă demonstrează un interes legitim
În cazul persoanelor fizice care vor să aibă acces la informații, este necesar să demonstreze un interes legitim legat de spălarea de bani sau finanțarea terorismului, precum și alte infracțiuni precum corupția, infracțiunile fiscale sau frauda.
„Directiva europeană legată de spălarea banilor nu anihilează toate canalele prin care banii noștri se scurg în valizele infractorilor, sau iau calea terorismului și finanțează acte de terorism, în care mor oameni. Directiva cere companiilor datele beneficiarilor reali, respectiv ale persoanelor care au profit de pe urma activității companiilor. Presa însă, are acces la aceste informații doar dacă se dovedește un interes serios și legitim. Prin urmare, există o barieră pentru aflarea publică a beneficiarilor reali ai acestor companii", completează europarlamentarul român, Monica Macovei.
Activitatea vizată de Uniunea Europeană vizează în mod special persoanele politice, dar nu se limitează la acestea. Șefii de stat, membrii guvernelor, judecătorii de instanță supremă, membrii parlamentului și familiile acestora sunt cap de listă în cercetările europene.
„În cazul relațiilor de afaceri de risc înalt cu astfel de persoane, se impune drept necesară aplicarea unor măsuri suplimentare, precum identificarea sursei averii și a sursei fondurilor implicate”, se arată în Directiva Europeană.
În timp ce regulile se înăspresc, există încă posibilitatea desfășurării unor afaceri ilicite. Spre exemplu, directiva europeană nu elimină companiile fantomă. O altă excepție notabilă este aceea că orice client de cazino este scutit de verificarea identității. Astfel, companiile încă mai pot face profituri uriașe în paradisurile fiscale, ceea ce se traduce în miliarde de euro pierdute din banii contribuabililor, pentru că aceste companii nu plătesc taxe, așa cum se întâmplă în alte țări.
CITEȘTE ȘI:
1 June 2015
