Domeniul agricol este unul dintre segmentele imobiliare cele mai profitabile, fapt demonstrat chiar și în cei mai grei ani ai crizei economice. Cu toate acestea, nu este un segment lipsit de probleme, iar piedicile sunt puse atât de stat cât și de proprietarii terenurilor agricole. Aceștia refuză să accepte realitatea imobiliară și preferă să funcționeze după reguli de piață învechite, care le aduc mai multe probleme decât beneficii.
Cerere, pentru terenurile agricole din România, există. Clienții caută însă suprafețe
mari, omogene, și sunt dispuși să plătească mai mult pentru acestea. Problema este că, în practică, cele mai multe oferte sunt pentru parcele disparate, greu de comasat. Acest lucru înseamnă
mai multă bătaie de cap pentru cumpărător, care preferă să mai caute decât să cumpere.
„Terenurile sunt fărâmițate, iar proprietarii nu par dispuși să comaseze proprietățile. Pentru ei, vecinul care vinde și el este concurența, nu un potențial partener de afaceri. Pentru că dacă mai mulți vecini cu parcele învecinate s-ar înțelege să facă o comasare, atunci cu toții nu doar că ar găsi un client mai repede, dar ar putea vinde la un preț mult mai bun”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Răsăriteană.
Specialiștii încearcă să educe agricultorii, dar aceștia nu sunt dispuși să se schimbe
Speculând acest lucru, în țară sunt mai mulți specialiști care se ocupă de comasare. Cu alte cuvinte, persoane care încearcă să convingă agricultorii să își unească parcelele, pentru ca apoi să le găsească un cumpărător interesat. Problema este că, dintre proprietari, puțini sunt cei care înțeleg avatajele comasării terenului.
„Pentru mulți, este satisfăcător să vândă cu 200 de euro mai mult decât vecinul. Nu contează că ar putea să vândă cu 50% peste prețul pieței, dacă ar fi avut o tarla mai mare. Pentru investitori, nu este o problemă să achite mai mult, ei oricum își amortizează investiția în trei ani. Nu cred că există un mod mai rapid de amortizare a investiției decât în agricultură”, continuă Robert Dobrescu.
Agricultura este văzută în continuare mai degrabă ca un mijloc de subzistență, nu ca o metodă de a genera profit. Iar acest lucru se întâmplă în principal din cauza lipsei de informare. Agricultorii sunt de generație veche, cu acces limitat la informații, în timp ce tinerii preferă să urmeze alte meserii. Potrivit studiilor, peste 70% dintre agricultori au vârste care depășesc 55 de ani.
„Este necesară tranziția fermei agricole de la ocupație rurală la business. Numai așa putem reduce decalajul dintre fermele agricole românești și cele din restul Uniunii Europene. Dar acest lucru nu este posibil fără a înțelege mediul economic, fără anticiparea efectelor globalizării pe termen scurt, mediu sau lung și fără folosirea unor canale de informare și comunicare adecvate”, au arătat pentru IMOPEDIA.ro specialiștii Ensight Management Consulting.
Lucrând în actualul sistem, nivelul veniturilor este întotdeauna incert. Agricultorii mici sau mijlocii nu livrează decât foarte rar către marile companii de intermediere sau spre fabricile din industria alimentară. Nu își permit nici să închirieze spații de depozitare. Din aceste motive, ei sunt nevoiți să vândă direct din câmp, la un preț al zilei, asupra căruia nu au niciodată control. Dar toate aceste probleme se pot rezolva prin adaptarea la un stil modern de business, caz în care încasările ar crește rapid și fără eforturi majore, chiar și în lipsa unui ajutor oferit de stat.
CITEȘTE ȘI:
2 March 2015
