Miercuri, 19 aprilie 2017, între orele 10 și 12, sirenele de alarmă aeriană se vor auzi în București și Ilfov. Exercițiul a fost anunțat de Inspectoratul în Situații de Urgență și populația este îndemnată să rămână calmă. În cazul unei situații reale însă, puțini sunt cei care știu cum să reacționeze, ce să facă și unde să se ducă. Nici posibilitățile nu sunt prea multe. Bucureștiul a fost construit ca un puternic punct de apărare a populației, cu peste 4.000 de adăposturi antiaeriene. Din păcate, doar jumătate dintre acestea mai sunt în stare de funcționare.
„Dacă locuiți sau vă aflați cu caracter temporar în municipiul București și județul
Ilfov, este bine de știut că miercuri, 19.04.2017, în intervalul orar 10:00-12:00, vor fi acționate sirenele de alarmare amplasate pe clădirile de locuit, instituțiile publice sau alte
amenajări, cu prilejul exercițiului PROCIV 2017. Deoarece zgomotul puternic poate induce senzația de panică, informați din timp membrii familiei asupra faptului că va fi o testare a sistemului
de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă”
Aceasta este înștiințarea oficială a celor de la Inspectoratul în Situații de Urgență. acum este vorba despre un exercițiu. Acest tip de alarmă este folosit pentru a mobiliza populația și pentru a limita dezastrele. De cele mai multe ori, populația este alarmată prin intermediul sirenelor pe timpul inundațiilor sau la apariția unor viituri, în cazul unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanțe periculoase, în cazul în care se rup baraje hidrotehnice sau în cazul căderii obiectelor din atmosferă. Totodată, această metodă poate fi utilizată și pe timpul conflictelor armate. Dat fiind faptul că sunt atât de multe scenarii, există mai multe sunete de avertizare.
CITEȘTE AICI DETALII DESPRE FIECARE SUNET DE AVERTIZARE ÎN PARTE
Exercițiul de alarmă țintește testarea celor peste 7.700 de mijloace de alarmă care există la nivel național, care ar fi trebuit întreținute de autoritățile locale, iar ISU se asigură anual de buna funcționare a acestora. Nu la fel de multă grijă pare a fi referitor la adăposturile pentru calamități. În București, sunt aproximativ 4.000 de buncăre, dintre care o mie se află în blocuri. Dar acestea sunt atât de lipsite de importanță pentru cei responsabili, încât nici măcar locuitorii blocurilor în care se află nu știu că subsolul lor este pregătit pentru a fi adăpost.
„Subsolurile sunt tratate toate la fel, indiferent că este vorba despre buncăre sau subsoluri normale. În cel mai bun caz, ele sunt transformate în spații de recreere sau utilitare pentru locuitori. În cel mai rău caz, în ele domnește mucegaiul și sunt pline de gândaci și șobolani”, explică Marius Marinache, specialist în protecție civilă.
Pentru a recunoaște subsolurile-buncăr de cele normale, locuitorii trebuie să se uite după tunelurile adânci și pereții groși. acestea ar trebui să aibă uși speciale, care nu pot fi deschise decât de către persoane autorizate, iar înăuntru se găsesc recipiente pentru apă potabilă și sunt dotate cu instalații de ventilație care filtrează aerul sau micromanometre pentru măsurarea diferenței de presiune dintre interior și exterior.
„Pereții și planșeul sunt din beton armat și au grosimea de aproximativ 40 cm grosime, respectiv 30 cm grosime. Ușile sunt metalice, imposibil de spart din exterior, rezistente la suflul exploziei. Asemenea adăposturi se găsesc peste tot în țară și au fost foarte bine gândite și construite. Există ieșiri secundare, în cazul în care se blochează cea principală, dar și uneltele necesare pentru a face reparații, la nevoie. Fiecărui cetățean îi revine un spațiu de un metru pătrat”, continuă specialistul în protecție civilă.
De-a lungul anilor, Primăria București a anunțat de mai multe ori că urmează să aloce fondurile necesare întreținerii acestor adăposturi, dar promisiunile nu s-au concretizat. Un alt punct spre care se pot îndrepta locuitorii, în caz de urgență, este metroul. O stație de metrou se poate transforma în buncăr în câteva zeci de minute, cu condiția ca sistemele de acționare ale porților să fie funcționare, iar filtrele – schimbate. Dacă toate stațiile metrou ar funcționa în caz de urgență, atunci peste 130.000 de oameni s-ar putea adăposti acolo. O altă variantă, folosită de cei privilegiați, este reprezentată de adăposturile despre care se spune că ar există sub Palatul Parlamentului.
CITEȘTE ȘI:
19 April 2017
