MAI
|
|
|
ANL ar putea deveni «mama răniţilor» din sectorul rezidenţial
În proiectul legislativ se arată că, în urma unei sesizări venite din partea unei persoane fizice sau juridice, ANL trebuie să discute cu proprietarul imobilului despre cedarea proiectului. Agenţia guvernamentală ar urma să continue lucrările din bugetul propriu, iar la finalizare să îşi recupereze banii din vânzarea unităţilor locative. Banii în plus vor fi direcţionaţi către dezvoltator.
„În urma sesizării de la un cumpărător care nu şi-a mai primit locuinţa plătită, ANL se întâlneşte cu investitorul şi stabileşte dacă acesta e de acord ca agenţia să continue din buget propriu lucrările. După finalizarea proiectului, cumpărătorii iniţiali îşi preiau locuinţele, iar restul vor fi vândute pe piaţă. Din vânzare, ANL-ul îşi recuperează investiţia realizată, iar dezvoltatorul rămâne cu diferenţa", a declarat deputalul PDL Mircia Giurgiu, iniţiatorul legii. Actul normativ nu se adresează proiectelor de lux, ci locuinţelor destinate clasei medii şi sub medie. Proiectul a fost depus săptămâna trecută la comisiile parlamentare, şi iniţiatorul se aşteaptă ca legea să fie promulgată în septembrie sau octombrie anul acesta. „Investitorii care nu mai pot finaliza un proiect nu au motive să nu lase ANL-ul să îl continue, pentru că în acest fel câştigă toată lumea. Proiectul este dedicat celor care au luat ţeapă de la dezvoltatori, celor care au plătit un avans şi nu îşi mai primesc locuinţele", a explicat Giurgiu.
Proiecte proaste
Potrivit unei analize realizate recent de Infobau, companie care monitorizează şantierele din România, numai în Bucureşti există 81 de şantiere, dintr-un total de 281 identificate, fără activitate. Îngrijorător este faptul că o bună parte dintre şantierele abandonate, respectiv 36, sunt lucrări mari şi foarte mari, având ca destinaţie ansambluri de locuinţe.
Majoritatea dezvoltatorilor au ajuns în această situaţie deoarece au intrat în incapacitate de plată după ce vânzările au fost sever afectate, încă de la primele semne de criză. Dat fiind faptul că aceşti dezvoltatori se foloseau de banii clienţilor pentru a construi proiectele, lipsa cumpărătorilor i-a aruncat pe mulţi în faliment. Situaţia este şi mai acută dacă se analizează rata vânzărilor lunare. Aceasta a scăzut de la 20-30 de unităţi pe lună, în anii de glorie ai pieţei imobiliare, până la maximum şapte locuinţe, în prezent. De subliniat faptul că puţinele tranzacţii care mai au loc pe segmentul apartamentelor noi se concentrează în principal asupra ansamblurilor cu preţuri cât mai aproape de plafonul „Prima Casă". Achiziţiile de locuinţe în afara oraşului, în zone limitrofe şi fără infrastructură, au devenit istorie.
Statul în afaceri private
„La nivel de idee, dacă beneficiază de transparenţă totală şi nu sunt lucruri care să nască suspiciuni, este bine-venită, pentru că deblochează piaţa. Important este ca toate clauzele să fie la vedere şi să nu se ajungă la cazuri de favorizare a unor dezvoltatori. Decât să construieşti alte clădiri, când avem deja unele începute, mai bine le continui pe cele în care deja au fost investiţi nişte bani şi care riscă să devină ruine", a comentat Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.
