Pentru unii bucureșteni, apa de la robinet este bună doar pentru menaj. Teama că ar putea fi contaminată îi oprește pe aceștia să bea apa, sau chiar să o folosească la gătit. Studiile internaționale însă clasează România alături de țări precum Cipru sau Slovacia, spunând clar că apa de la noi nu este nici murdară, nici poluată, iar experții locali spun că apa potabilă este produsul alimentar cel mai controlat. Există însă o problemă: sistemul de țevi din blocurile vechi. Acesta poate contamina apa care din conducta principală vine la un nivel de calitate foarte bun. 

40949-apa_robinet.jpgAtunci când este contaminată, apa poate aduce grave probleme de sănătate. Este suficient să te speli pe dinți cu asemenea apă, sau să speli fructele ori legumele, și poți să te îmbolnăvești de hepatita A, holeră sau febră tifoidă. Din păcate, în întreaga lume, aproape un miliard de oameni suferă din cauza lipsei apei potabile.

„Potrivit studiilor internaționale, în fiecare 20 de secunde, un copil moare din cauza unei boli generate de apa contaminată. Diareea ucide mai mulți copii sub cinci ani decât malaria, pojarul și SIDA combinate. Este vorba despre aproape 1,5 milioane de copii anual. În Europa, inclusiv în România, însă, aceste situații sunt excepționale, cu atât mai mult în orașele mari”, explică pentru IMOPEDIA.ro Natalia Udrea, chimist.

În studiile făcute la nivel internațional, România este trecută drept o țară cu apă la fel de curată ca și în Cipru sau Slovacia, țări apreciate de turiștii din întreaga lume. Chiar dacă există anumite probleme ce țin de o culoare  sau un miros neplăcute ale apei ce curge la robinet, în București, nu există niciun risc legat de apariția unor astfel de boli.

În București, apa de la robinet este produsul alimentar cel mai controlat

În București, apa de la robinet este produsul alimentar cel mai controlat și corespunde standardelor de potabilitate internaționale, după cum demonstrează studiile a numeroase autorități în domeniu. Printre acestea se numără:

  • Autoritatea de Reglementare a Serviciilor Publice din București
  • Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, în legatură cu calitatea apei furnizată consumatorilor
  • OPC București
  • Garda de Mediu București-Ilfov
  • Veolia Environnement – care are niște standarde de calitate mult mai dure decât cele impuse prin lege la nivel național

Apa potabilă este controlată automat, prin intermediul unor echipamente computerizate care permit oprirea instantanee a alimentării în cazul unor posibile abateri de la normă. Mai mult, pe lângă controalele realizate de către operator, există controale foarte stricte ale autorităților responsabile, în special Direcția de Sănătate Publică (DSP).

În același timp, pentru un plus de credibilitate și siguranță în ceea ce privește fiabilitatea analizelor efectuate, laboratoarele de analiză a apei ale Apa Nova București sunt acreditate de Asociația Rețelei Naționale de Acreditare din România (RENAR).

Apa potabilă trece prin mai multe etape riguroase, de la captare până la depozitare

Apa potabilă utilizată în București este captată din râurile Argeș și Dâmbovița și tratată în trei uzine specializate. De la uzinele de tratare a apei până la scara blocului, apa este verificată în nu mai puțin de 56 de puncte de control ale DSP și alte aproximativ 100 ale Apa Nova. În situația în care apare cea mai mică abatere de la standardul de calitate, se blochează instantaneu furnizarea de apă direct de la sursă, iar livrarea este preluată de o altă uzină, până la remedierea problemei. Eforturi suplimentare pentru verificarea apei se depun de fiecare dată la punerea în funcțiune a tronsoanelor noi sau la înlocuiri ale acestora în rețeaua de distribuție pentru apa potabilă. Calitatea apei potabile este controlată continuu și permanent, cu analizoare automate și prin analize complexe fizico-chimice, biologice și microbiologice în laboratoare. De exemplu, anual se analizează aproximativ 120.000 de indicatori pentru un număr de peste 6.000 probe prelevate din rețeaua de distribuție.  Astfel, un buletin de analiză tipică conține informații referitoare la indicatori precum concentrația de clor, nitriți, aluminiu, nitrați, fier, sau gradul de turbiditate, duritate ori pH-ul apei. 

  • Într-o primă etapă, apa este captată și filtrată pentru a reține deșeurile mari, precum frunze, insecte sau particule mai mari de un milimetru. Apoi se face filtrarea pentru deșeuri mai mici
  • Urmează coagularea, flocularea și decantarea, etapă în care particulele foarte fine, aflate în suspensie în apă, se depun pe fundul bazinului și sunt eliminate în proporție de 90%
  • Abia apoi se face prima filtrare – apa traversează un filtru de nisip, cu ajutorul căruia se elimină materiile încă vizibile
  • Urmează ozonarea, tratarea apei cu ozon, care are o acțiune antibacteriană și antivirus, îmbunătățind totodată culoarea și gustul apei
  • Apoi se face a doua filtrare, prin care apa traversează un filtru de cărbune activ care reține micropoluanții și materie organiză descompusă de ozon
  • La ieșirea din uzina de tratare se adaugă clor, pentru a distruge bacteriile, menținând calitatea apei pe tot parcursul ei prin rețea. 

Abia apoi este considerată apa potabilă, moment în care aceasta este transportată prin conducte sau apeducte către rezervoare, de unde este adusă până la consumator printr-o rețea de conducte subterane, unde continuă să fie monitorizată cu strictețe. Conform specialiștilor, dezinfecția cu clor care se aplică în București este cel mai utilizat mod de purificare a apei la nivel internațional, fiind o modalitate ce asigură conformarea apei cu standardele cele mai stricte de potabilitate.

„Nu au fost niciodată abateri referitoare la standardele serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, calitatea apei, protecția mediului etc. Mai mult, standardele auto-impuse de ANB sunt cele ale grupului Veolia, care are cerințe mult mai exigente decât nivelul prevăzut în legislația românească”, au explicat reprezentanții Apa Nova, contactați de IMOPEDIA.ro

Sistemul învechit de țevi din blocuri compromite calitatea apei

Totuși, există situații în care consumatorii au la robinete apă care nu corespunde calității generate de uzina de apă. În aceste cazuri, responsabilă este rețeaua învechită de țevi din blocuri, care iese de sub autoritatea furnizorului de apă potabilă și intră în atribuțiile asociațiilor de bloc.

Atunci când au o problemă cu apa de la robinet, românii se încruntă direct la Apa Nova. Dar atunci când este vorba despre apă caldă, furnizorul este Radet. Când apa curge ruginită, problema este de la țevile blocului. De multe ori, este mai sigur să bei apă de la cișmelele din parcuri, unde știi că ai acces direct la apa controlată atent de autorități, pentru că ele curg direct din conductele principale”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro Mihai Marinescu, instalator.

Pentru ca locatarii acestor blocuri să poată avea acces la apă potabilă la cote înalte, așa cum este ea livrată până la scara blocului, este nevoie de schimbarea întregii infrastructuri de țevi. Adesea însă, acest lucru presupune o investiție care cu greu este acceptată de locatari. Un pas în această direcție îl reprezintă inițiativa Apa Nova de a finanța, printr-un program pilot, schimbarea rețelelor interne în câteva blocuri din București cu o vechime mai mare de 30 de ani. Pentru extinderea programului la scară largă este însă nevoie ca acesta să fie abordat într-o manieră asemănătoare celor privind reabilitarea termică sau consolidarea structurilor de rezistență.

În situațiile în care aceste schimbări au fost făcute iar țevile sunt controlate riguros periodic, locatarii pot consuma apa potabilă direct de la robinet, fără a se supune niciunui risc. Același lucru este valabil pentru cei care locuiesc în case și apartamente noi.

CITEȘTE ȘI:

 

11 October 2016