Un preţ de 500 euro/mp este extrem de atrăgător în Bucureşti, mai ales în cazul unei proprietăţi amplasate central. Însă, potrivit consultanţilor imobiliari, peste 80% dintre clădirile din zonele centrale prezintă risc seismic şi figurează pe listele Primăriei. Cu toate acestea, există o categorie de cumpărători dispuşi să treacă cu vederea bulina roşie, atâta timp cât preţul este scăzut.

34783-7w2w.jpgGarsonieră amplasată central scoasă la vânzare cu 23.000 euro sau apartament cu două camere ultracentral la un preţ de 48.000 euro – sunt oferte ce par să sune prea bine pentru a fi adevărate. Nu sunt anunţuri false, sunt cât de poate de reale, însă este vorba de proprietăţi cu probleme. În general, este vorba de locuinţe aflate în clădiri ridicate înainte de anii ’65, întrucât preţul apartamentelor din blocurile noi amplasate central este, de cele mai multe ori, de trei-patru ori mai mare.

„Pe lângă faptul că este, cu siguranţă, foarte veche, o locuinţă amplasată în zona centrală scoasă la vânzare cu un preţ mic ascunde ceva probleme – mici litigii, probleme de achiziţie în baza Legii 112 sau risc seismic de gradul I, II sau III, cu siguranţă există ceva. În principiu, mai mult de 80% din proprietăţile din zona centrală sunt înscrise pe listele cu risc seismic ale Primăriei”, arată Claudiu Haţegan, broker/owner al agenţiei Klauss & Partners.

Datele Primăriei Municipiului Bucureşti arată că:

  • 373 imobile din Capitală sunt încadrate în clasa I de risc seismic, 189 dintre acestea fiind catalogate drept „pericol public”
  • 303 imobile sunt încadrate în clasa II de risc seismic, iar 83 de imobile intră în clasa III
  • Doar 39 clădiri au fost consolidate în Bucureşti, în ultimii 14 ani

Potrivit Ordonanţei nr. 20/1994, clădirile cu risc seismic intră sunt considerate un pericol public dacă cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, ocupate temporar/permanent de un număr mare de persoane, dacă sunt amplasate în zone dens circulate şi/sau cu aglomerări de persoane sau dacă adăpostesc valori materiale şi/sau de patrimoniu cultural.

„În Bucureşti, pe lângă câteva sute de clădiri „cu bulină roşie”, construite înainte de Cel de-al Doilea Război Mondial, multe blocuri construite în jurul anilor ’60 au obţinut, în urma expertizelor seismice, gradul de risc II sau chiar I. La un cutremur de 7 grade Richter, clădirile cu risc seismic de gradul I s-ar putea prăbuşi. Conform normelor tehnice de expertizare, imobilele cu risc seismic de gradul II au nevoie de lucrări de consolidare a infrastructurii şi mai puţin la fundaţie. Însă chiar şi acestea sunt în pericol să fie afectate şi să treacă în categoria superioară de risc. Clădirile cu risc seismic de gradul III necesită numai reconsolidări parţiale ale infrastructurii”, subliniază reprezentanţii riscseismic.ro.

Preţul este singurul care îi poate speria pe clienţi, nu şi bulina roşie

Locuinţele centrale au un farmec aparte şi vin la pachet cu un anume stil de viaţă. Numeroşi clienţi sunt dispuşi să treacă cu vederea faptul că o clădire este catalogată drept având risc seismic, atâta vreme cât preţul este unul atractiv. Iar de cele mai multe ori, un preţ atractiv este la jumătate faţă cel al unei proprietăţi similare amplasate într-un cartier muncitoresc.

„Sunt clienţi care cumpără şi apartamente în clădiri cu bulină, fără absolut nicio problemă. Dar proprietăţile trebuie să aibă un preţ corect, ceea ce în astfel de cazuri înseamnă undeva în jurul a 500-600 euro/mp util. Proprietarii care cer mai mult de atât aşteaptă de luni de zile să apară potenţiali cumpărători şi aşteaptă degeaba. Aceasta este una dintre cele mai mari probleme, în ultima perioadă: proprietarii nu sunt pregătiţi să accepte un preţ în concordanţă cu realitatea pieţei”, reprezentantul agenţiei imobiliare Klauss & Partners.

Dincolo de faptul că numărul clienţilor interesaţi de o proprietate cu risc seismic este mult mai mic decât în cazul unei proprietăţi fără risc, cei dispuşi cu adevărat să se mute într-o astfel de locuinţă trebuie să aibă la dispoziţie resurse financiare proprii. Majoritatea băncilor nu finanţează achiziţia proprietăţilor cu risc sesimic, astfel că acestea nu pot fi cumpărate cu ajutorul unui credit. Potrivt agenţilor imobiliari care se lucrează în zonele centrale, proprietăţile cu risc seismic sunt extrem de atractive pentru investitorii imobiliari. Aceştia plătesc un preţ mic pentru o locuinţă amplasată ultracentral, o renovează şi o mobilează modern, după care o închiriază.

Fie că sunt chiriaşi sau noi proprietari, cei dispuşi să locuiască în clădirile cu risc seismic consideră extrem de important să se afle în apropiere de punctele fierbinţi ale oraşului. Potrivit consultanţilor imobiliari, cei mai mulţi sunt tineri, au un stil de viaţă boem şi preocupări de nişă.

„Am crescut în Drumul Taberei, însă m-am mutat de curând în apropiere de Sala Palatului. Am vrut neapărat să locuiesc central, este cu totul altă viaţă. Folosesc maşina mult mai puţin, pot ajunge pe jos sau cu bicicleta oriunde am treabă. Cele mai multe puncte de interes se află extrem de aproape, cele mai frumoase parcuri sunt la doi paşi. Nu m-aş mai muta într-unul din cartierele muncitoreşti şi sunt dispus să plătesc „preţul” riscului seismic al clădirii în care locuiesc pentru multitudinea de avantaje de care beneficiez”, spune Alex D., un tânăr de 27 ani care şi-a găsit o locuinţă cu ajutorul portalului imobiliar IMOPEDIA.ro.

ARTICOLE RECOMANDATE:

 

31 July 2014