MAI
|
|
|
Băncile îşi aleg clienţii preferaţi dintr-o singură privire. Află care sunt criteriile pe care trebuie să le întruneşti!
În momentul în care intri în bancă pentru a obţine un credit, consilierii îţi fac o radiografie a bonităţii. Starea civilă, vechimea la locul de muncă, vârsta şi statutul, toate aceste elemente pot decide dacă eşti un client bun sau unul rău. Dar clienţii preferaţi sunt o categorie aparte şi, paradoxal, nu este vorba despre clienţii cu bani mulţi şi ratele plătite la zi. Băncile par să fie mai înţelegătoare cu clienţii care au probleme.
Toţi clienţii de credite ştiu că primele întrebări ale consilierului financiar sunt legate de starea civilă, vechimea la locul de muncă actual şi vechimea totală în muncă, vârsta, statut, domiciliu şi, nu în ultimul rând, venitul lunar. Toate acestea sunt criterii de eligibilitate, cunoscute drept scoring sau prescoring. Pe baza lor, de-a lungul timpului, băncile au creat două profiluri de client agreat. Este suficientă o privire aruncată de consilier peste dosarul clientului pentru a-și da seama câți bani poate să primească acesta.
• Primul este cazul perfect: pe lângă punctajul foarte bun la scoring, are şi un venit mare
• Al doilea, este clientul acceptabil: scoring rezonabil şi venit cel mult mediu
Clienţii „perfecţi" se remarcă prin faptul că au un comportament de creditare sănătos. Deşi se împrumută cu sume mari, de exemplu un credit de nevoi personale de 20.000 euro, sunt mult mai responsabili ca şi comportament de plată. De cealaltă pare, cei cu profil acceptabil creează mai multe probleme.
„Paradoxal, riscul este mai mare în cazul unui client care are un credit mic. Prin asta, înţelegem un împrumut de până în 20.000 lei sau 5.000 euro. Cifrele BNR arată că din totalul creditelor mici, ponderea de neplată este de 40% faţă de 4%, în cazul creditelor mari.", susţine guvernatorul Mugur Isărescu.
Cei mai mulţi dintre restanţieri nu ştiu ce pot păţi dacă nu plătesc ratele
Problema este că, atunci când sunt în discuţie creditele de consum, clienţii vor să se îndatoreze pentru o sumă cat mai mare şi pe o perioadă cât mai lungă de timp. Ei nu iau în calcul însă costurile totale ale creditului sau se gândesc că altfel nu ar avea cum să obţină aceşti bani. Ca urmare, aceste sume "mici" de până în 20.000 lei/5.000 euro, sunt de fapt sume mari pentru aceşti clienţi, poate chiar împrumutul maxim pe care îl pot contracta.
„Personal, consider ca gradul de îndatorare de 40-50%, practicat de multe dintre instituţii este unul destul de ridicat pentru un venit de 1.000 lei lunar. Nu este prea lesne de suportat de către un client o rata 400 lei dintr-un venit lunar de 1000 lei, pentru o perioadă de zece ani. Sunt sume mari şi perioade lungi, în care se pot întâmpla şi lucruri negative. O persoană iresponsabilă este şi mai vulnerabilă, şi mai predispusă la pierderea locului de muncă şi implicit a venitului.", arată Daniel Amza, senior broker AV Broker Solutions.
Statisticile arată că, în general, clienţii care au restanţe nu cunosc consecinţele în caz de neplată, deci nu au de ce să se teamă. Termeni precum recuperatori de datorii sau blocarea unui procent din salariu le sunt mai degrabă necunoscuţi. Există totuşi şi clienţii care încearcă să păcălească sistemul.
„Puţini ştiu faptul că se poate pune poprire pe contul de salariu, până la achitarea integrală a datoriei. Deşi unii dintre ei evită acest lucru prin prestarea muncii fără forme legale, aceştia nu ştiu că pasul următor este înaintarea dosarului spre colectare (n.r. recuperatorilor de datorii), în cazul în care nu răspund pozitiv somaţiilor de plată. Din acel moment devine problema executorului, care nu va ezita să procedeze la executarea bunurilor mobile sau chiar imobile deţinute de datornic.", continuă Daniel Amza.
Băncile sunt mai înţelegătoare cu clienţii care au motive reale pentru întârzierea plăţilor scadente
Prin urmare, este absolut firesc raportul BNR care arată că sunt 40% restanţieri la creditele mici, comparativ cu 4% la creditele mari. Atunci când creditul este garantat cu un imobil, este riscul prea mare şi clienţii care ajung restanţieri au de cele mai multe ori motive solide. Tocmai de aceea, ei sunt clienţii de care băncile au cea mai mare grijă atunci când ajung în dificultate, spun specialiştii.
„Băncile sunt într-adevăr mai înţelegătoare cu acest tip de clienţi. Target-ul lor nu este executarea şi vânzarea imobilelor datornicilor. Instituţiile bancare chiar sunt receptive şi încearcă o cale de mediere temporară, sub forma reeşalonărilor, acordării perioadelor de graţie sau chiar refinanţărilor.", mai spune reprezentantul AV Broker Solutions.
Din cele 4,2 milioane de persoane care s-au împrumutat de la bănci, aproximativ 450.000 au în medie trei credite: două la bănci şi unul la IFN (ex. Cetelem). Conform datelor BNR, aceştia reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori. Acest tip de clienţi a crescut rata creditelor neperformante cu 3 puncte procentuale în ultimul an, ajungând la 9,2%.
CITEŞTE ŞI Cum alegi creditul cu cele mai mici rate fără să treci pe la bancă?
Alegerea unui credit ipotecar este, uneori, chiar mai dificilă decât plata ratelor în sine. Trebuie să aduni oferte de peste tot, să ...
Cum alegi creditul cu cele mai mici rate fără să treci pe la bancă? 
