Băncile mută tunurile pe românii de rând

Specialiştii susţin că dezvoltatorii imobiliari nu vor fi executaţi, atât timp cât statul se împrumută de la bănci. Schnecker: Vom vedea în acest an executări silite doar acolo unde se va ajunge la limite, în special în rândul persoanelor fizice. Piperea: Peste 1 milion de români riscă în acest moment să fie executaţi, iar numărul acesta poate urca la finele anului la 2 milioane.

Deşi previziunile de la sfârşitul anului trecut spuneau că 2011 va aduce un val de executări silite în rândul dezvoltatorilor imobiliari, se pare că băncile îi vor mai păsui şi se vor orienta mai mult spre persoanele fizice. Astfel, consultantul financiar Niels Schnecker este de părere că nici în acest an nu vor fi schimbări majore în ceea ce priveşte piaţa executărilor silite, iar "băncile nu se vor stresa să facă curat în portofoliul de credite neperformante''. "În piaţa executărilor silite nu cred că se va schimba mare lucru faţă de anul trecut. Atât timp cât Guvernul se împrumută şi o va face în continuare de la bănci, instituţiile financiare nu vor fi sub presiune să facă ordine în portofoliul de credite neperformante. Deocamdată băncile nu au niciun stres în această privinţă'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Niels Schnecker.

Consultantul financiar a subliniat faptul că instituţiile de credit vor executa silit doar cazurile care vor ajunge la limite şi în special vor fi vizaţi clienţii persoane fizice.

"Vom vedea în acest an executări silite doar acolo unde se va ajunge la limite, în special se va umbla la portofoliile de credite neperformante ale persoanelor fizice, însă nu şi pentru creditele mari de la dezvoltatorii imobiliari", a precizat consultantul financiar Niels Schnecker.

Avocatul Gheorghe Piperea, partener al casei de avocatură Piperea şi Asociaţii, ne-a menţionat că anul acesta băncile vor face mai multe executări silite faţă de anul trecut.

Piperea: Băncile preferă să se transforme în dezvoltatori imobiliari

"Băncile vor executa silit mai multe persoane anul acesta. E clar că au probleme mari cu creditele neperformante, iar ca să mai scape de acestea vor vinde creanţele către recuperatori, iar aceştia la rândul lor vor începe executările în masă. Probabil recuperatorii de creanţe vor încerca să ajungă la o înţelegere cu rău-platnicii, iar în ultimul caz vor da drumul procedurilor de evacuare. Ce este mai grav, este faptul că peste 1 milion de români riscă în acest moment să fie executaţi, iar numărul acesta este foarte probabil să ajungă la finele anului la 2 milioane'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Gheorghe Piperea.

Mai mult, avocatul susţine că băncile au o problemă mai mare cu creditele ipotecare pe care nu le vor vinde către terţi, ci vor aştepta ca piaţa imobiliară să se redreseze. "Problema creditelor ipotecare este una specială, pentru că băncile nu le vând către terţi, vor cumpăra creanţele creditelor ipotecare şi vor mai aştepta până vor da startul executărilor. Practic, băncile vor lua locuinţele românilor datornici, le vor ţine în cuşcă, transformându-se astfel în nişte dezvoltatori imobiliari, şi vor aştepta să le scoată la vânzare până când piaţa imobiliară se va redresa, mai exact când preţurile apartamentelor vor creşte. Este o prostie acest lucru, dar este realitatea din 2011'', a explicat Gheorghe Piperea.

Creditele de nevoi personale dau mari bătăi de cap băncilor

Reprezentantul casei de avocatură Piperea şi Asociaţii ne-a mai spus că o altă problemă gravă pentru bănci o reprezintă şi creditele neperformante provenite din creditele de nevoi personale. "În acest caz, 22% din creditele neperformante înregistrate de bănci se datorează împrumuturilor de nevoi personale. Practic s-a ajuns aici din vina băncilor şi a produselor de creditare prea flexibile date în perioada de boom. Atunci nu era român să nu-l auzi că şi-a luat aparate electrocasnice în rate, sau că a plecat în concediu împrumutându-se la bancă. Şi în cazul acestor credite neperformante, băncile vor prefera să le vândă recuperatorilor de creanţe, care la rândul lor, pentru a-şi recupera banii, vor ajunge chiar să evacueze românii din case pentru un televizor sau o maşină de spălat'', a mai afirmat Gheorghe Piperea.

Pe de altă parte, avocatul a declarat că în cazul dezvoltatorilor imobiliari, problemele par să fi ajuns la final. "Aici s-a cam făcut curat. Dezvoltatorii care aveau probleme mari au intrat în insolvenţă sau au dat faliment, iar alţii au putut să-şi refinanţeze creditele pentru a-şi termina lucrările'', a precizat Piperea.

Cum achiziţionezi un apartament la licitaţie?

Cei interesaţi de achiziţia unei locuinţe executate silit trebuie în primul rând să ia legătura cu executorul care se ocupă de licitaţie. De la acesta puteţi afla dacă imobilul este locuit sau nu, care este starea imobilului, modificări sau îmbunătăţiri. În plus, tot acesta vă poate da informaţii despre condiţiile de participare la licitaţie. La licitaţiile organizate de bănci pentru casele executate silit de la rău-platnici preţurile pe mp variază mult de la un oraş la altul.

Principalul avantaj al achiziţiei unui imobil executat silit îl reprezintă preţul. Problema este că ofertele sunt greu de găsit, deşi legal băncile sunt obligate să publice anunţurile de licitaţie. Astfel, potrivit Codului de Procedură Civilă, anunţul de vânzare trebuie publicat în mai multe locuri: la sediul organului de executare, adică la sediile băncilor, la locul unde se află imobilul scos la vânzare, la sediul primăriei în a cărei rază este situat imobilul, la locul unde se desfăşoară licitaţia şi în ziarele locale sau naţionale.

O altă problemă ar fi că imobilele scoase la vânzare nu pot fi vizionate şi, în cazul în care proprietarii refuză să le elibereze, evacuarea cu ajutorul poliţiei dă bătăi de cap cumpărătorului. Legea le permite foştilor proprietari să facă recurs după recurs şi sunt greu de scos din casă. Aşa că poate dura şi ani până când cumpărătorul îşi intră în drepturi.

Care este procedura?

Persoanele care doresc să achiziţioneze un asemenea imobil trebuie să depună până la termenul stabilit pentru licitaţie un avans de 10% din preţul de pornire. În cazul în care acesta câştigă licitaţia, beneficiarul trebuie să achite preţul întregului imobil în maximum 30 de zile de la câştigarea licitaţiei. Această sumă poate fi plătită şi printr-un credit bancar, însă este mai greu de realizat ţinând cont de faptul că suma trebuie depusă înainte de emiterea actului de adjudecare, iar banca ar trebui să elibereze banii înainte de a se constitui ipoteca în favoarea sa. După ce s-a efectuat plata integrală, se acordă un termen de 15 zile în care debitorul executat poate depune contestaţie. După trecerea acestui termen, executorul bancar va întocmi actul translativ de proprietate, urmând ca acesta să fie înscris ulterior în Cartea Funciară. În cazul în care nu se câştigă licitaţia, banii de avans sunt primiţi înapoi, cum este şi prevăzut în art. 514 Cod Procedură Civilă. Trebuie doar făcută o simplă cerere în acest sens.

BNR: Creditele restante au crescut cu 10,1% în T1

Valoarea creditelor cu restanţe de cel puţin o zi a crescut cu 1,3% în luna martie faţă de februarie şi cu 10,1% în primul trimestru, la 17,8 mld. lei, şi reprezintă 8,66% din totalul împrumuturilor, potrivit datelor BNR. Valoarea creditelor restante a avansat cu 3,66% în ianuarie şi cu 5% în februarie, după ce în ultima lună a anului trecut a scăzut uşor, cu 1,2%, ca urmare a curăţării bilanţurilor de către bănci la final de an, prin vânzarea de pachete de credite neperformante.

Ponderea creditelor restante în total împrumuturi a urcat de la 7,66% în decembrie 2010 la 8% în prima lună a acestui an şi la 8,44% în februarie. Creditele restante acordate în lei au urcat în martie cu 1,72% faţă de februarie şi cu 8,34% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 8,23 mld. lei, şi reprezentau 10,68% din totalul împrumuturilor acordate în monedă naţională. Ponderea creditelor restante în total împrumuturi în lei a avansat de la 9,8% la finele anului trecut la 10,5% în luna februarie. Valoarea împrumuturilor restante acordate în valută, exprimată în lei, a crescut în martie cu 0,9% comparativ cu februarie şi cu 11,65% faţă de finele anului trecut, la 9,55 mld.lei.