BNR îşi ia regulamentul de creditare înapoi: Ipotecarele în valută nu vor fi restricţionate

După mai multe săptămâni de confuzie şi declaraţii ezitante stârnite de regulamentul de creditare publicat de BNR în septembrie, guvernatorul Mugur Isărescu a dat de înţeles ieri că până la urmă restricţiile vor viza numai creditul de consum în valută, nu şi ipotecarele în monedă străină.

"Dacă am ucide creditul în valută, finanţarea creditului pentru locuinţe ar dispărea. Bineînţeles că şi riscul valutar prezintă probleme, dar aici este vorba de mixaj. Cum administrezi riscul? Dar a pune o frână, a opri toate creditele în valută este o mare eroare", a spus Isărescu. Rămâne de văzut dacă introducerea unui avans minim de 30% la creditele ipotecare în euro şi includerea unui scenariu dur de depreciere a leului la evaluarea gradului de îndatorare ar echivala cu "uciderea" despre care vorbeşte Isărescu sau ar fi loc totuşi de unele restricţii mai blânde.

Consiliul de administraţie al BNR are astăzi programată o şedinţă în care ar putea discuta şi noul regulament. De asemenea, vinerea viitoare se reuneşte pentru şedinţa de politică monetară în care ar putea de asemenea să se discute noile reguli de creditare.

Isărescu a reafirmat un adevăr bine cunoscut şi care reflectă dependenţa pieţei creditului de băncile străine. "Băncile din România nu au economii pe termen lung. Soluţia la finanţarea de locuinţe în România a apărut de la băncile-mamă, surse de la bănci­le-mamă în valută ca băncile să acorde credite în valută. (...) Nicio bancă nu-şi permite să finanţeze construcţia de locuinţe pe 20-30 de ani din depozite pe 6 luni."

Implicit, el admite astfel un eşec major în proiectul de construcţie a unei pieţe financiare ade­vărate în România, în condiţiile în care după 20 de ani nu există surse de finanţare pe termen lung în moneda naţională.

În Polonia băncile dau credite ipotecare în zloţi, iar Ungaria vrea să mute toate creditele ipotecare pe moneda naţională.

În septembrie, BNR a lansat un proiect prin care intenţiona să restricţioneze dur şi creditul ipotecar în valută, favorizându-l pe cel în lei, însă acum Isărescu dă înapoi după ce FMI a susţinut într-un raport că nu trebuie restric­ţionat decât creditul de consum în valută.

"Preţurile locuinţelor din România sunt exprimate în euro, iar creditele pe termen lung sunt denominate în monedă străină (în principal euro) pentru că piaţa de lei este lichidă doar pentru maturităţi scurte", afirmă experţii FMI, subliniind o realitate mult invocată de către băncile comerciale şi cunoscută şi de BNR.

Restricţionarea generalizată a creditului de retail în valută ar fi lovit dur afacerile băncilor, iar FMI este principalul susţi­nător al intereselor acestora de la izbucnirea crizei. Cu atât mai mult, autorităţile ar putea fi tentate să menajeze băncile străine în contextul discuţiilor privind riscul ca acestea să repatrieze capitaluri.

BNR a publicat în septembrie un proiect de regulament care prevedea o serie de restricţii şi pentru creditul ipotecar, începând cu introducerea unui avans minim de 30% la creditele în euro - dublu faţă de nivelurile practicate în prezent de BCR şi BRD, primele două bănci de pe piaţă.

De asemenea, a avansat introducerea unui regim favorabil creditului ipotecar în moneda naţională prin stabilirea unui avans minim de 15%. Pe de altă parte, BNR a indicat că programul guvernamental "Prima casă" nu va fi afectat de regulament, chiar dacă acesta func­ţionează în euro cu avans de numai 5%. Dacă banca centrală ar restricţiona creditul ipotecar în euro acordat în condiţii standard, "Prima casă" ar deveni o mare vedetă a creditării.

În septembrie, BNR a lansat un proiect prin care intenţiona să restricţioneze dur şi creditul ipotecar în valută, favorizându-l pe cel în lei, însă acum guvernatorul Mugur Isărescu dă înapoi.Isărescu se teme să oprească creditul în valută, ungurii vor să mute toată economia pe forinţi

Guvernul de la Budapesta se gândeşte să le permită şi companiilor şi municipalităţilor să îşi ramburseze anticipat creditele în valută la un curs de schimb maxim prestabilit şi să se refinanţeze în forinţi. Mai mult, vrea ca până la sfârşitul lui 2012 să scape complet populaţia de riscul valutar, pe baza refinanţărilor în moneda locală, potrivit unor informaţii apărute în presa maghiară.

Ungurii merg şi mai departe şi evaluează po­sibilitatea ca banca centrală să cumpere obli­gaţiuni ipotecare emise de bănci şi obliga­ţiuni corporatiste pentru a asigura accesul la finan­ţare indiferent de situaţiile cu care se confruntă băncile comerciale. Chiar dacă şi-a atras protestele vehemente ale bancherilor străini, nicio bancă nu a părăsit Ungaria, dimpotrivă aduc capital pentru a-şi putea continua afacerile.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, se declară însă împotriva unei asemenea opţiuni radicale de oprire a creditului în valută şi critică băncile care au trecut rapid la "fundamentalism" la nivel declarativ: "De la adulaţie, iubire năpraznică pentru creditele în valută au sărit în partea cealaltă: de ce nu-l interzicem? de ce nu-l călcăm în picioare?"

În România este şi foarte greu de oprit creditul în valută după ce a ajuns la peste 60% din totalul finanţărilor, obligând banca centrală să urmărească evoluţia cursului leu/euro pentru a preveni mişcări explozive pentru portofoliile băncilor.

Isărescu spune că în România "nu avem doar problema dezechilibrului general economisire-investiţii ca sursă majoră de dezechilibru, ci avem şi problema structurii economisirii." El acuză ca pasivele bancare au o anumită stabilitate din cauză că "există persoane care se plimbă cu banii între bănci şi la diferenţe de 0,5% între dobânzi".

În acest context, şeful BNR a lăudat modelul băncilor de economisire-creditare pe care le consideră nu doar anticiclice, ci şi antirecesiune pentru că stimulează economisirea pe termen mai îndelungat.

Sistemul de economisire-creditare, care presupune o perioadă minimă - preferabil de câţiva ani - de economisire la dobândă fixă, urmată apoi de creditare tot la dobândă fixă, a fost importat în România din zona austro-germană (unde îşi are rădăcinile) în perioada guvernului Năstase, în 2004 fiind înfiinţată Raffeisen Banca pentru Locuinţe. Din 2008 a intrat pe piaţă şi BCR Locuinţe, însă sistemul a rămas cvasinecunoscut pe piaţă şi puţin atractiv din cauză că în general nu permite împrumutarea unor sume considerabile. Astfel, sistemul s-a dovedit mai potrivit pentru renovări şi modernizări de locuinţe, nu pentru achiziţii de case.