”București. O metropolă, o administrație” este propunerea Uniunii Salvați România (USR) de reorganizare administrativă care vizează Capitala și localitățile din județul Ilfov.
„Ideea de bază este să renunțăm la modelul
actual în care orașul este sfâșiat între șapte primari (șase de sector și unul general). Avem astăzi în București o sinteză între modelul administrativ comunist, intens birocratizat, și modelul
politic pesedist, intens baronizat. A venit momentul să depășim această etapă”, a explicat, pe Facebook, Roxana Wring, consilier general al Capitalei și președinte al USR București.
Potrivit propunerii USR, Bucureștiul va fi reorganizat în 20 districte, care vor fi unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, iar primăriile de sector vor fi desființate.
„Bucureștiul este singura capitală europeană care are șapte primari aleși prin vot direct și șapte bugete anuale. Capitala are șase primării de sector plus Primăria Generală, fiecare cu bugete, aparate administrative și instituții subordonate proprii. Primăria Capitalei nu coordonează activitatea sectoarelor și, de cele mai multe ori, nici măcar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenența la același partid facilitează uneori comunicarea între decidenți însă, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie și libertate la abordări diferite de administrare și dezvoltare. Multe dintre problemele orașului vin (așadar) din suprapunerea responsabilităților și din neclaritățile, impreciziile și confuziile pe care le generează sistematic actuala împărțire administrativă”, se arată în proiectul de act normativ.
Astfel, nu vor mai exista suprapuneri de atribuții și decizii unilaterale sau contradictorii. Inițiatorii acestui proiect de lege consideră că districtele vor răspunde mai bine nevoilor locale, întrucât vor avea dimensiuni mai mici, omogenitate mai mare, reprezentanți mai prezenți și mai activi în comunitate.
Un district va fi format dintr-unul sau mai multe cartiere, „grupate organic în funcție de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice și culturale. Nu vor mai exista cazuri în care același cartier sau aceeași zonă protejată este sfâșiată între două sau mai multe sectoare”, precizează Roxana Wring în postarea sa.
În fiecare district va funcționa un For Comunitar, structură consultativă cetățenească deschisă, la ședințele căreia vor putea participa reprezentanți ai grupurilor civice, ai asociațiilor de proprietari și locuitorii din district. Ședințele vor fi lunare, iar prezența consilierilor municipali aleși în districtul respectiv va fi obligatorie, sub sancțiunea pierderii mandatului.
Consiliul Municipal va avea 60 de membri
Potrivit proiectului de act normativ aflat în dezbatere publică, la nivel municipal vor fi redefinite ariile de competență pentru Primăria Capitalei și Consiliul General. Practic, Consiliul Municipal (actualul CGMB) va fi format din 60 de membri – câte trei consilieri aleși pentru fiecare dintre cele 20 de districte.
„Primarul Municipiului Bucureștiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scurtin. El își va forma o echipă executivă de cinci directori cu atribuții strategice și de implementare în domeniile: Finanțe (incluzând aici finanțe locale și investiții), Mobilitate (transport public, transport alternativ și integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centură etc.), Dezvoltare urbană (locuire, spații publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri școlare și spitalicești, servicii sociale), Cultură și sport (act cultural și manifestări sportive, infrastructura specifică). Municipalitatea, prin Consiliu sau prin Primărie, după caz, va asigura planificarea, coordonarea și supravegherea activității administrative la nivel de district, astfel încât orașul să se dezvolte echilibrat și coerent”, punctează Wring.
Administrația județului Ilfov ar putea fi desființată
Propunerea de act normative prevede și înființarea Zonei Metropolitane București, care va include Capitala și localitățile din actualul județ Ilfov.
Mai exact, administrația Ilfovului va fi desființată, iar comunele și orașele din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană.
„Va exista o Administrație Metropolitană (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structură de cooperare între București și unitățile administrativ teritoriale de pe raza fostului județ Ilfov, cu atribuții în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu. Această Administrație va fi condusă de un Consiliu Metropolitan și de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanți ai Municipiului București și zece reprezentanți ai localităților din fostul județ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan. Ideea de bază este ca deciziile ce afectează deopotrivă Bucureștiul și localitățile învecinate să fie luate de reprezentanți ai tuturor comunităților direct interesate. Până acum, Bucureștiul lua de unul singur decizii ce afectau Ilfovul, la fel cum Ilfovul lua de unul singur decizii ce afectau Capitala. Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia orașului este doar una dintre consecințele acestei realități. Același lucru se întâmplă și cu utilitățile, și cu transportul public, și cu salubrizarea”, arată Roxana Wring.
Proiectul de reorganizare administrativă a Capitalei se află în prezent în dezbatere publică.
1 August 2019
