Bucureștiul este doar o umbră a orașului care ar putea să fie. Iar acest lucru s-ar putea realiza nu atât de mult cu efort sau fonduri importante, cât cu voință. Aceasta este teoria unui grup care dorește să promoveze educația ecologică, implicarea socială și dezvoltarea culturală. Potrivit reprezentanților acestuia, Bucureștiul ar putea să devină un oraș în care pietonii să aibă parte de străzi, cel puțin la fel de mult ca și mașinile. O schimbare aparent neînsemnată, dar cu impact major asupra speranței de viață, precum și a calității vieții.

34976-5gxt.jpgBucureștiul este al șaselea oraș european ca număr de locuitori. În acest top, mai bine clasate sunt doar Londra, Berlin, Madrid, Roma și Paris. Cu toate acestea, capitala românească nu este nici pe departe la fel de atrăgătoare pentru turiști, ba chiar nici pentru locuitori. Bucureștiul este pe lista celor mai poluate capitale europene, într-un raport întocmit de Comisia Europeană. Iar acest lucru se întâmplă chiar dacă industria este inexistentă, la nivelul orașului. Pentru această situație sunt responsabile autoturismele.

În interiorul orașului, mașinile sunt utilizate excesiv. Sunt peste 1,2 milioane de mașini în București. Poluarea generată de traficul rutier ucide de trei ori mai mulți oameni decât accidentele rutiere. Astfel, se ajunge în situația în care speranța de viață a bucureștenilor este cu doi ani mai mică decât a celor care locuiesc în orașe mai puțin poluate”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marian Ivan, oficial OPTAR (Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România).

Planurile pentru un București mai bun zac de câțiva ani pe birourile Primăriei

În viziunea organizației, toate aceste probleme ar putea fi rezolvate printr-o schimbare la nivel de mentalitate, în primul rând. Astfel s-ar putea ajunge la înfăptuirea facilă a planurilor pentru o viață mai bună, planuri care zac pe birourile Primăriei București de câțiva ani deja. Potrivit acestor planuri, în București, ar putea exista o primă rețea dedicată pietonilor și bicicliștilor. Aceasta se va putea realiza în zona salbelor de lacuri ale Capitalei și pe Splaiul Dâmboviței, va include marile parcuri, bulevardele centrale, dar și zonele industriale. Astfel:

  • Peste 50% dintre bucureșteni se vor afla la cel mult 300 metri distanță de rețeaua de drumuri verzi
  • 25% dintre bucureșteni vor parcurge o distanță între 300 și 600 metri, pentru a intra pe Drumurile Verzi
  • Iar bucureștenii aflați cel mai departe de rețeaua drumurilor verzi nu vor străbate mai mult de un kilometru pentru a avea acces la aceasta

„Proiectul prezentat de noi Primăriei este ușor de implementat, în acord cu legislația în domeniu și economic la nivel de costuri. După construcție, lucrarea poate fi modernizată cu fonduri europene nerambursabile. Dar deși oficialii primăriei sunt de acord cu noi la fiecare discuție, când vine vorba despre implementare, nimeni nu mai vrea să facă nimic”, continuă oficialul OPTAR.

Tot procesul de pregătire și construire a noilor drumuri ar putea dura 18 luni

Potrivit datelor oferite de organizație, identificarea rețelei ar trebui să dureze șase luni, iar construcția în sine ar putea ajunge la 12 luni. Dincolo de argumentele tehnice, organizația vine cu exemple din mai multe țări care trecut printr-un asemenea demers.

  • În Hamburg, construirea unei rețele similare de drumuri a fost catalogată drept un simbol al democrației
  • În Bogota, o metropolă cu peste 8 milioane locuitori, s-au construit peste 350 km de drumuri pentru biciclete, separate de traficul rutier
  • În Olanda, o țară care până în anii ’60 investea masiv în infrastructură rutieră, s-a ajuns la blocarea permanentă a orașelor cu mașini. Tocmai de aceea, pe principiul “If you build it, they will come” (en. Dacă noi vom construi, ei vor veni), olandezii au dezvoltat o rețea de biciclete bine pusă la punct. Astfel, în ziua de azi, jumătate din populația țării folosește bicicleta ca mijloc de transport cotidian

Prin urmare, investițiile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere sunt catalagate drept o metodă de a acționa împotriva bucureștenilor. În ciuda imaginii de eliberare a drumurilor,  numărul celor care vor deveni șoferi va crește, ceea ce va conduce la noi blocaje, pe termen mediu sau lung. De cealaltă parte, spun oficialii organizației, dacă în București ar exista alternative viabile pentru transportul auto, dacă ar exista o rețea coerentă de piste funcționale pentru biciclete și trotuare care să nu fie blocate de mașini, atunci cu siguranță locuitorii orașului ar alege să circule verde.

CITEŞTE ŞI: Bucureștiul, reconstruit prin voluntariat


9 September 2014