O echipă de voluntari este determinată să pună Bucureștiul pe lista capitalelor europene cu valoare culturală, turistică și, deloc de neglijat, cu valoare pentru locuitorii orașului. Proiectele pe care voluntarii le propun sunt fezabile, ușor de implementat și nu tocmai costisitoare. Cu toate acestea, negocierile cu primăriile se opresc la stadiul de aprobări verbale. Pentru a nu bate pasul pe loc, voluntarii au început să lucreze direct cu companii străine venite în țară pentru a moderniza Capitala prin lucrări de infrastructură și au obținut deja colaborarea autorităților locale. Participarea la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un exemplu de reușită majoră. IMOPEDIA.ro a discutat cu Marian Ivan, oficial al Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR).
Purtați discuții cu PMB pentru elaborarea unui nou set de drumuri, Drumuri Verzi în București, de
câțiva ani. Simțiți că ați avansat în vreun fel, în aceste discuții?
Nu există niciun fel de modificare în reacția Primăriei. Pe scurt, la nivel de declarații spun întotdeauna că fac ce le propunem noi, dar în momentul în care le solicităm în scris acest lucru, nu mai fac nimic. Pur și simplu blochează orice fel de comunicare. Mai mult, se recurge la tot felul de măsuri de intimidare. Mă refer aici în special la perioadele marșurilor de protest, când apar tot felul de informații că acestea ar fi ilegale. Niciodată nu au fost ilegale. Întotdeauna am acționat conform legii. De când am înțeles că Primăria nu doar că nu rezolvă problema, dar ascunde totul sub preș, am depus solicitări pentru marșuri până în 2020, pentru că avem certitudinea că administrația nu va schimba nimic până atunci.
Cum priviți, în acest context, lucrările de modernizare la infrastructura orașului? Acestea au ca scop exact decongestionarea drumurilor.
Faptul că se construiește infrastructură rutieră într-un oraș și așa sufocat de mașini nu are niciun sens. Să luăm drept exemplu lucrările de modernizare la Şoseaua Pantelimon, unde se face loc pentru mai multe benzi auto. În practică, acest lucru se traduce în mai puține spații verzi și trotuare mult sub limita acceptabilului. Limita minimă a lățimii unui trotuar este de 1,5 metri, pentru ca persoanele cu dizabilități să aibă acces. Dar în Pantelimon, în urma lucrărilor, trotuarele au sub un metru. Cine a fost în Pantelimon, cunoaște blocurile tip vagon, fiecare cu 10 etaje. Deci dacă ar coborî câte un locatar de pe fiecare scară, se umple trotuarul. În plus, acolo sunt foarte multe magazine, tarabe. Când le-am atras atenția că ușile deschise ale acestora vor bloca trotuarul, ne-au spus că îi vor obliga să deschidă ușile înauntru. În realitate, proprietarii buticurilor sunt obligați de pompieri să deschidă ușile în exterior ca precauție în caz de incendiu. Este clar că autoritățile vor să lase impresia că rezolvă problema, dar de fapt creează noi probleme. Mașina este cel mai ineficient mijloc de transport, din toate punctele de vedere: consum energetic, poluare, spațiu public ocupat, chiar și viteză. Bicicleta, pe distanțe medii, este mult superioară mașinii, ca viteză, în mediul urban.
Există și aspecte ale muncii organizațiilor de voluntariat care să aibă succes?
Sigur, efectele muncii noastre se văd deja. Am identificat câteva trasee de drumuri verzi, am găsit un partener care ne pune la dispoziție o aplicație care ne permite să lucrăm cu toții online. În momentul în care este propus un traseu, acesta este verificat de exeperți, se găsesc soluții de implementare, se verifică dacă este sigur pentru bicicliști, dacă nu încurcă mijloacele de transport în comun și nici pietonii sau șoferii. Astfel de trasee pot acoperi întregul oraș, dacă au puncte de intersectare. Dar cel mai important lucru, pe care îl așteptăm cu foarte mare interes, este faptul că în București se aplică Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, contractat de BERD, care va plăti firma care realizează planul. Acest plan este obligatoriu, dacă se dorește ca proiectele din București să primească fonduri europene pentru infrastructură. Licitația a fost câștigată de o firmă din Israel iar noi am vorbit deja cu partenerii din România și le vom oferi proiectul pe care deja îl avem și care le va fi de folos, mai ales că trebuie să termine acest plan într-un an. Deci toate informațiile noastre, chiar dacă nu par să fie foloste de primării în mod direct, sunt oferite acestor firme și ajung să fie implementate.
Simțiți vreodată că lupta pe care o duceți cu municipalitatea este zadarnică?
Chiar dacă munca noastră este derizorie uneori, faptul că facem ceva este mult mai bine decât să nu facem nimic. Atât timp cât oamenii ies pe stradă, este motivant pentru noi să lucrăm pentru ei. Când oamenii nu mai ies în stradă, înseamnă că nu îi mai interesează subiectul și ne oprim și noi. În urmă cu trei ani, când căutam voluntari, nu găseam. Acum putem vorbi despre sute de voluntari, chiar dacă unii își duc treaba până la capăt în mod excepțional, iar alții spun că nu mai au timp după doar două-trei zile. Dar e mare lucru că există tot mai mulți oameni care sunt atrași de ideea de voluntariat.
CITEȘTE ȘI: Bucureştiul, un eşec al evoluţiei. Oraşele
din vestul ţării ne dau lecţii de modernizare
19 August 2014
