MAI
|
|
|
Bucureştiul s-a schimbat puternic în ultimii zece ani: care sunt locurile unde transformările sunt cele mai vizibile
Centrul istoric - o ruină în renaştere
ClubA, Fire, Mes Amis, terasa Argentin sau Caru' cu Bere erau în urmă cu zece ani printre puţinele "atracţii" din centrul vechi al Capitalei, polul distracţiei fiind în acea perioadă mai degrabă cluburile şi terasele din complexul studenţesc Regie.
Ca urmare a investiţiilor în infrastructură derulate în ultimii ani, numărul teraselor, pub-urilor şi restaurantelor a ajuns la circa 150, iar întreaga zonă a devenit una trepidantă, în care se desfăşoară o bună parte din viaţa de noapte a oraşului.
Numeroase clădiri sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, o parte dintre pub-uri fiind deschise în imobile care au doar parterul renovat. Cu toate acestea, faţă de imaginea de acum câţiva ani, centrul istoric dă senzaţia că poate renaşte dintr-o ruină, cum de altfel se numea o altă terasă veche de pe Lipscani.
Livezile din Băneasa - clădiri de birouri şi cel mai mare centru comercial
Ieşirea din Bucureşti spre aeroporturile Băneasa şi Otopeni, dar şi spre Braşov, era o zonă cu livezi întinse şi păduri netulburate. În prezent, de la Casa Presei până la podul Otopeni au fost realizate clădiri de birouri cu o suprafaţă de circa 200.000 de metri pătraţi, precum şi cel mai mare proiect comercial din ţară, denumit tot Băneasa, în care au fost atraşi cei mai importanţi retaileri din Europa, precum Carrefour, Metro, IKEA, Zara sau H&M.
Cei mai în vârstă povestesc cum în '90 circulau liniştiţi cu bicicleta prin zona pe unde acum se află pasajele subterane şi supraterane din Băneasa. Acum îţi trebuie puţină nebunie să te aventurezi într-o asemenea excursie, semn că şi traficul s-a schimbat substanţial, această porţiune din DN1 fiind de altfel cel mai aglomerat tronson de drum naţional din ţară.
Casele vechi de pe Buzeşti - City-ul Capitalei
Piaţa Victoriei şi strada Buzeşti, considerate astăzi principalul centru de afaceri al Capitalei, datorită celor 15-20 de clădiri de birouri construite în ultimii zece ani, arătau complet diferit la începutul anilor 2000, când israelienii de la GTC de-abia începeau să lucreze la clădirea Europe House, care a dat startul investiţiilor în zonă.
O bună parte din casele vechi de pe strada Buzeşti au fost înlocuite cu imobile de birouri în care lucrează angajaţi ai unor firme precum Generali, Aviva sau OTP Bank, în timp ce BRD şi Piraeuse Bank şi-au construit turnuri propii, iar israelienii de la GTC au realizat cea mai mare clădire din zonă, America House.
Câmpurile din Pipera - centre de afaceri şi mii de vile
Omul de afaceri George Becali, cel mai mare proprietar de terenuri din zona Pipera, dar şi cel mai important beneficiar al dezvoltării acestei zone, aminteşte deseori cum păştea oile în nordul Capitalei, pe loturile pe care astăzi se află circa 300.000 de metri pătraţi de birouri şi câteva mii de vile.
Pipera a fost în ultimii zece ani o zonă care a atras puternic investitorii în spaţii de birouri, care au putut construi clădiri cu forme clasice şi suprafeţe mari pe etaj. Investitorii în clădiri de birouri şi în locuinţe au fost cu câţiva paşi înaintea autorităţilor, care se confruntă cu dificultăţi în decongestionarea zonei, dar şi în racordarea caselor la utilităţi. Cu toate acestea, Pipera nu mai seamănă deloc cu ce era în urmă cu zece ani.
Zona Grozăveşti, curăţată de Pasajul Basarab
Pe pasarela pietonală metalică ce lega strada Banu Manta (Primăria Sectorului 1) de Gara Basarab "comercianţii" de parfumuri contrafăcute sau alte produse de o "provenienţă incertă" erau ca la ei acasă.
Fabrici de bere sau pâine, depozite de materiale de construcţii şi zeci de case dărăpănate făceau parte din decorul unei zone în care în prezent se văd luminile Pasajului Basarab şi parcarea plină a Carrefour Orhideea, unul dintre hipermarketurile oraşului cu cele mai mari vânzări.
Zona se află încă într-o schimbare puternică, investitori imobiliari precum Hercesa, CA Immo sau Interprime Properties având terenuri în zona Orhideelor pe care intenţionează să ridice clădiri de locuit şi spaţii de birouri.
