Piața bancară din România este o bună parte din răspunsul și explicația evoluției economiei. Iar în ultimii ani, în urma schimbărilor resimțite la nivel mondial, s-au schimbat radical datele ecuației. Acum însă, ne aflăm într-un moment crucial, în care avem timp să analizăm realitatea economic-financiară și să facem planuri pentru viitorul apropiat. În acest context, prioritare sunt păstrarea unui echilibru între credite și depozite, precum și ținerea sub control a retragerilor de capital străin.

35522-banci.jpgUnul dintre cele mai mari pericole ale momentului este cel care, în termeni de specialitate, se numește deleveraging. Acest lucru se traduce în retragerea capitalului străim, adică exact fenomenul la care am asistat masiv în ultimii ani. De la începutul crizei, în sectorul bancar au avut loc retrageri de 9 miliarde de euro (în doar cinci ani). Dacă procesul acesta nu este controlat, atunci creșterea sustenabilă a economiei este un demers greu sau chiar imposibil de atins.

O treime dintre retragerile de pe timpul crizei au avut loc într-un singur an: 2013. Atunci când discutăm despre motivele de încetinire a crizei economice, trebuie avut în vedere și acest aspect, care s-a suprapus cu un proces pretențios de ajustare fiscală”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Creșterea creditării în lei a condus la un echilibru

Atunci când vine vorba despre finanțare însă, se poate spune că s-a ajuns la un echilibru. Subsidiarele locale se finanțează în special de pe piața internă, încurajate de autoritățile de reglementare. Astfel, se ajunge la orientarea generală spre moneda locală. Potrivit guvernatorului BNR, în România, creditul în valută a scăzut sub 60% și se așteaptă atingerea pragului de sub 50% din totalul împrumuturilor.

Acest lucru este valabil pentru toate autoritățile de supraveghere din țările de origine. Reorientarea spre piața internă, atunci când este vorba despre sursele de finanțare, este însoțită în mod natural de creșterea importanței relative a creditării în monedă naționala. Nu spun „adio, credit în valută!”, dar consider că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Pot însă să spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală și cea în valută”, continuă Isarescu.

Trecerea de la creditul dominant în valută la cel în monedă locală ar trebui să se facă într-o manieră ordonată, care să nu implice forțarea unei reduceri agresive a raportului credite-depozite. Acest lucru ar conduce la constrângerea excesivă la nivelul ofertei de credite și, prin urmare, în privința creșterii economice a României. Potrivit oficialului BNR, revenirea spectaculoasă a creditării este puțin probabilă, pe termen scurt. Probleme există atât de partea cererii cât și a ofertei. Isărescu subliniază că, în acest moment, importantă nu este cantitatea creditării, ci calitatea acesteia.

CITEȘTE ȘI:

 

26 October 2014