MAI
|
|
|
Când vor putea românii să îşi ia credite din străinătate, pentru cumpărarea unei case
Posibilitatea ca cetăţenii UE să obţină un credit ipotecar dintr-un alt stat membru şi reducerea costurilor împrumutului sunt câteva din avantajele cu care Comisia Europeană îşi susţine un proiect de directivă în materie.
Comisia Europeană a publicat recent un proiect de directivă privind contractele de credit pentru proprietăţi rezidenţiale. Propunerea de act normativ vine pe fondul crizei financiare şi vizează stabilirea unor practici responsabile de împrumut şi ridicarea barierelor pentru creditele transfrontaliere în cadrul UE. „În perioada de boom, am văzut practici iresponsabile. Consumatorii nu erau avertizaţi asupra consecinţelor. Propunerea de directivă stabileşte standarde înalte pentru informaţiile pe care creditorii trebuie să le furnizeze preliminar consumatorilor şi promovează o piaţă unică europeană a creditelor ipotecare care să fie dinamică, competitivă şi integrată", a spus Michel Barnier, comisarul european pentru piaţa internă şi servicii.
Ca rezultat al introducerii acestei directive, Bruxelles-ul se aşteaptă la o creştere a cererii pentru creditele ipotecare şi la o mobilitate sporită a consumatorilor la nivel naţional şi transfrontalier. „Intrarea pe piaţă a furnizorilor şi a intermediarilor de credite străini va duce la intensificarea concurenţei, ceea ce se va traduce prin lărgirea gamei de produse de credit pentru consumatori şi poate chiar printr-o uşoară scădere a preţurilor", se arată în documentul Comisiei.
Directiva nu exclude posibilitatea ca statele membre să-şi extindă sfera de acţiune în direcţia altor beneficiari, cum sunt întreprinderile mici şi mijlocii sau în direcţia tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale.
„Proiectul urmează să treacă prin Parlamentul European şi prin Consiliu şi va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislaţia naţională pe parcursul următorilor doi ani", a precizat, pentru Capital, Catherine Bunyan, ofiţerul de presă al comisarului european pentru piaţa internă şi servicii.
În ce constau noile reglementări
Un element important cuprins în document este acela referitor la compararea informaţiilor referitoare la dobânzile anuale efective din întreaga Comunitate Europeană. Proiectul include şi prevederi legate de materialele publicitare. „Trebuie interzise formulările care pot crea aşteptări neîntemeiate din partea consumatorului în ceea ce priveşte disponibilitatea sau costul unui credit", se precizează în proiectul de directivă. De aceea, în materialele publicitare vor fi incluse următoarele informaţii: identitatea creditorului sau intermediarului de credite, faptul că produsul este un contract de credit şi, dacă este cazul, că acesta este garantat fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanţie, rata dobânzii aferente creditului, împreună cu toate costurile incluse, valoarea totală a creditului, DAE, durata contractului, valoarea ratelor, suma totală plătită de consumator şi un avertisment referitor la riscul de a pierde proprietatea imobiliară în cazul nerespectării angajamentelor asumate prin contractul de credit. Justificarea acestor cerinţe a fost recent întărită de un eurobarometru care a arătat că informaţiile legate de creditele ipotecare sunt greu de înţeles pentru 59% din europeni.
De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că furnizorii de credite îl informează pe consumator, pe hârtie sau pe alt suport durabil, în legătură cu orice modificare a ratei dobânzii aferente creditului, înainte ca modificarea să intre în vigoare. Informaţia transmisă trebuie să includă cuantumul plăţilor de efectuat după intrarea în vigoare a noii rate a dobânzii aferente creditului şi dacă numărul sau frecvenţa plăţilor se modifică, detalii în acest sens.
Partea plină şi partea goală a paharului
„Primul efect al directivei ar putea fi creşterea costurilor acordării unui astfel de credit. Un alt efect imediat o să fie dat de diferenţierea acestui produs de celelalte contracte de credit din portofoliul unei bănci, prin aplicarea procedurilor şi formularelor standardizate la nivel european", este de părere avocatul Gheorghe Piperea. El spune că, odată creată o piaţă europeană unică pentru aceste servicii, marii intermediari nu îşi vor mai permite să refuze desfăşurarea de afaceri în „ţările din eşalonul doi sau trei" al UE. „Totuşi, nu cred că se vor înghesui, la început, pentru a face acest pas. De aici, se mai naşte o altă problemă: ce se întâmplă cu micii intermediari de credite, care nu au capacitatea de a presta servicii în alte state membre?", se întreabă Piperea. De aceea, uniformizarea şi uşurarea accesului pe piaţa unică are două feţe: pe de-o parte, poate încuraja concurenţa, forţând marii jucători naţionali sau regionali să-şi extindă afacerile în întreaga UE, iar pe de altă parte, poate denatura concurenţa, în sensul că marii jucători europeni îşi pot împărţi pieţele şi regiunile, împingând micii operatori în faliment.
Gheorghe Piperea explică şi de ce piaţa UE este acum atât de compartimentată: „Teoretic, orice cetăţean român are dreptul de a contracta un credit în orice ţară a Comunităţii Europene. Practic, nu se întâmplă acest lucru din cauza diferenţelor de limbă, de contracte, de formulare, de proceduri sau a distanţei faţă de instituţia de credit. Toate acestea fac să crească semnificativ costul final al creditării. Pe de altă parte, băncile se reţin să acorde împrumuturi unor persoane care trăiesc într-o realitate economică, politică şi juridică diferită."
6.000 mld. de euro era soldul împrumuturilor ipotecare pentru locuinţe din UE în 2008, adică aproximativ 50% din PIB-ul total al UE, potrivit CE
Primul efect al directivei europene privind creditele ipotecare ar putea fi creşterea costurilor acordării unui astfel de împrumut.Gheorghe Piperea, avocat
