MAI
|
|
|
Ce proiecte au schimbat România şi cine sunt cei care s-au îmbogăţit de pe urma lor?
România se îndreaptă, inevitabil, către statutul de ţară europeană. Progresul este greoi, dar inerent, iar oamenii de afaceri care au avut bani de investit şi viziuni economice clare au ajuns deja să construiască imperii financiare pe care nici criza nu a reuşit să le doboare. Cine sunt ei şi care sunt proiectele care au schimbat România ultimului deceniu, aflaţi într-un material marca IMOPEDIA.ro.
Bucureşti Mall este un proiect emblematic pentru România. Deschis în septembrie 1999 şi construit de turcii de la Anchor Group, acesta nu a fost numai primul mall din ţara noastră, dar a însemnat schimbarea obiceiurilor de consum. Oamenii au început să înveţe ce înseamnă brandurile şi au început să ceară calitatea serviciilor, la standarde europene. Succesul magazinului a fost răsunător şi a deschis poarta investiţiilor de acest gen. La scurt timp, numărul mallurilor era atât de mare încât, potrivit studiilor, se ajunsese la anunţul unui centru comercial nou o dată la cinci săptămâni. şi dacă investiţia iniţială în Bucureşti Mall a fost de doar 35 milioane euro, acum s-a ajuns la plasarea unor sume de ordinul sutelor de milioane de euro, pentru a face faţă concurenţei.
Bucureşti - printre cele mai atractive oraşe unde poţi dezvolta o afacere. Află care sunt liderii clasamentului.
Capitala intră în clasamentul celor mai bune oraşe din lume pentru derularea de afaceri. Costurile cu personalul şi disponibilitatea spaţiilor ...
Investiţiile în birouri au început odată cu Europe House
Tot la categoria pionierat imobiliar intră şi israelienii de la GTC care, la începutul anilor 2000, au început să regândească zona Piaţa Victoriei. Clădirea de birouri numită Europe House, dezvoltată de GTC a dat startul investiţiilor în zonă. Doi ani mai târziu, proiectul a fost vândut pentru 30 milioane dolari. GTC a devenit încă un nume greu în domeniu, în România, şi a continuat să dezvolte mai multe spaţii de birouri în aceeaşi zonă. Europe House a rămas una dintre cele mai importante clădiri de birouri din Bucureşti, având un grad de ocupare de 97%, chiar dacă trendul este unul de pierdere a interesului, pentru construcţiile mai vechi.
„Acum cinci-şapte ani, piaţa imobiliară nu era o piaţă matura, abia atunci se contura stocul modern de spaţii de birouri. O parte din clădirile care în acel moment erau considerate ca fiind foarte bune, în câţiva ani vor fi depăşite de clădirile noi, care vin cu o arhitectură inovatoare, un grad de utilizare mai mare a spaţiului şi costuri de întreţinere mai mici, în special in cazul clădirilor verzi", spun oficialii Knight Frank Advisor.
Totuşi, consultanţii imobiliari sunt de acord că birourile livrate în Bucureşti la început de epocă imobiliară modernă au devenit adevărate simboluri, repere pentru zonă.
În ultimii ani, greutatea proiectelor s-a mutat de la pionierat, la inovare
Abia de curând au început să apară proiectele de anvergură, cu implicaţii majore la nivel social şi cultural.
Reabilitarea Centrului Istoric al Capitalei, un proiect de peste 26 milioane lei
Suma estimată pentru reabilitarea Centrului Istoric al Capitalei în 2011 este de 21,3 milioane lei fără TVA, după ce, anul trecut, au fost ...
Transformarea Centrului Vechi al Capitalei, de exemplu, este una dintre cele mai complexe dezvoltări ale ultimului timp. De la doar câteva restaurante şi baruri s-a ajuns acum la 150 de astfel de unităţi, iar întreaga zonă a devenit una trepidantă, în care se desfăşoară o bună parte din viaţa de noapte a oraşului. Iar transformarea nu ar trebui să se oprească aici.
„Comparativ cu străzile pietonale din alte capitale europene, Centrul Vechi al Bucureştiului, concentrat exclusiv pe baruri şi restaurante, prezintă o oferta relativ limitată din punctul de vedere al activităţilor comerciale ce se desfăşoară aici. Pentru a ajunge la nivelul zonelor similare din alte capitale europene, mixul de chiriaşi ar trebui să includă neapărat şi principalele magazine vestimentare (Zara, H&M, NewYorker etc.), precum şi comercianţi importanţi din alte domenii, cum ar fi multimedia şi servicii.", arată Marius Ene, research manager CBRE România.
De asemenea, numeroase clădiri sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, iar Primăria Generală este într-un proces continuu de renovare în zonă.
Livezile Băneasa s-au transformat în motor economic
Un proiect care a reuşit să dea elan economiei naţionale este complexul comercial Băneasa. În locul livezilor Băneasa, acum au reprezentanţe cei mai mari retaileri internaţionali care erau deja la noi, precum şi nume după care România tânjea de ani de zile, precum IKEA. Investiţia totală estimată pentru proiect a fost de 1,8 miliarde euro. Totodată, de la Casa Presei până la podul Otopeni au fost realizate clădiri de birouri cu o suprafaţă de circa 200.000 mp.
Undă verde pe pasajul Basarab şi pentru tramvaiul 34
Pasajul Basarab e gata. Şoferii au putut testa calitatea lucrării de duminică dimineaţă. Şi tot de ieri tramvaiele liniei 34 circulă pe pasajul ...
Podul Basarab a transformat zona Grozăveşti dintr-una industrială în reper arhitectural
Zona Grozăveşti arăta, până nu mai departe de anul trecut, ca o zonă industrială în inima Bucureştiului. Fabrici de bere sau pâine, depozite de materiale de construcţii şi zeci de case dărăpănate făceau parte din decorul unei zone în care în prezent se văd luminile Pasajului Basarab. Acum, zona se află în permanentă schimbare. Investitori imobiliari precum Hercesa, CA Immo sau Interprime Properties au anunţat deja că vor să ridice clădiri de birouri şi blocuri de locuit.
CITEŞTE ŞI: Bucureştiul, condamnat să rămână un oraş-problemă. E nevoie de 25 de ani pentru a ajunge la standarde internaţionale
Bucureştiul anului 2035 ar putea fi perfect. Planurile Primăriei Generale includ o nouă gară internaţională, modernizarea mijloacelor de transport ...
Bucureştiul, condamnat să rămână un oraş-problemă. E nevoie de 25 de ani pentru a ajunge la standarde internaţionale
