Cel mai mare proiect, Confort City: 1.000 de familii în 1.680 de apartamente la marginea Capitalei. Reportaj în complexul rezidenţial al fraţilor Negoiţă

Celebra "locaţie" invocată în repetate rânduri de către consultanţii imobiliari pare a fi mai puţin importantă în această perioadă decât preţul. Treci de târgul auto din Vitan, de pe malul Dâmboviţei, şi mai mergi aproape patru kilometri până ajungi lângă proiectul Confort City, cel mai mare ansamblu rezidenţial construit în Bucureşti în ultimii ani: şase tronsoane cu 12 blocuri şi 1.680 de apartamente, din care zece blocuri au fost finalizate, iar ultimele două (280 de apartamente) sunt la stadiul de finisaje, urmând a fi date în folosinţă în vară.

Un indicator mare cu o săgeată înspre dreapta te ghidează din Splaiul Unirii către un drum de beton prin mijlocul unui câmp care dă senzaţia că este brăzdat recent. Un şir de circa 20 de maşini se lungesc pe ambele benzi ale drumului până la intrarea în incinta complexului, blocată cu o barieră după modelul celor de la aeroport. "Primele două ore sunt gratuite", ţine să precizeze unul dintre paznicii complexului, care ne dă o cartelă de carton pe care să o folosim la ieşire.

Blocurile sunt crem, au o structură formată din parter, zece etaje şi mansardă, iar arhitectura exterioară nu pare a fi fost o prioritate pentru dezvoltatori: totul este foarte simplu şi drept. La ieşirea din scările blocurilor sunt grupate patru-cinci containere de plastic verzi pentru colectarea gunoiului. De balcoane stau agăţate zeci de aparate de aer condiţionat, deasupra cărora pot fi observate antenele operatorilor de televiziune digitală.

Printre blocuri, deşi temperaturile sunt negative şi vântul suflă destul de puternic, mai multe mame şi bunici îşi plimbă copiii sau nepoţii în cărucioare, pe sub balcoane din care mai atârnă afişe care indică faptul că şi unii dintre cumpărători au decis să vândă apartamentele.

La parterul unui bloc o femeie spală geamurile uşii de la intrare. Dincolo de aceasta însă nu sunt afişate tebelele cu costurile întreţinerii.

"Este bine. Întreţinerea e mai mică decât la apartamente cu două camere din blocuri vechi. Noi avem trei camere şi luna trecută am avut o întreţinere de două milioane şapte sute (270 de lei - n.red.). Soacra, care stă la două camere în Sălăjan, a avut trei milioane şapte sute (370 de lei). Suntem mutaţi de trei luni şi nu am fost plecaţi decât aşa, câte o zi", spune Dana, 33 de ani, care profită de timpul liber pentru a-şi plimba copilul, aflată fiind în concediu de maternitate.

La mijlocul complexului, între cele şase tronsoane, spaţiul dintre blocuri este mai mare. Acolo este amenajat un părculeţ, un loc de joacă în aer liber, iar pe faţada unei clădiri cu aspect administrativ este prinsă o siglă de culoare roşie cu inscripţia PSD Ilfov, organizaţie condusă de către omul de afaceri Robert Negoiţă, cel care, alături de fratele său Ionuţ Negoiţă, a dezvoltat proiectul Confort City.

Ulterior aveam să aflăm că în acel imobil se află un "centru de îngrijire şi creştere a copiilor", iar locuitorii spun că ar putea fi amenajată în viitor şi o şcoală.

Planul este destul de îndrăzneţ pentru o comunitate care va ajunge la maximum 1.700 de familii în următorii ani, în ciuda numărului destul de ridicat de cărucioare aflate printre blocuri.

"Întreţinerea este rezonabilă. Am avut luna trecută 120 de lei plus gazele, care au venit 350 de lei pentru un apartament cu trei camere. Avem vecini cu care ne înţelegem, este şi supermarketul de la care ne putem alimenta cu produse onorabile - nu am auzit pe nimeni să se fi îmbolnăvit cumpărând de la supermarket. Curăţenie este, problema este cu autobuzul 223, care iarna vine fără încălzire şi pentru care nu aveam casă de bilete. Am făcut sesizare şi au luat bilete cei de la supermarket şi se vând acolo", spune Maria, care îşi plimba nepoata printre blocurile din Confort City.

La parterul unuia dintre blocuri, cu alb pe fond roşu, este inscripţionat programul supermarketului, deschis între orele 6.30 şi 23.00. Peste drum, la parterul altui bloc, siglele care indică existenţa unui coafor au culori mai aprinse. Un bărbat îmbrăcat "la cravată" iese grăbit din scara unui alt bloc pentru a prinde microbuzul care face legătura între Confort City şi staţia de autobuz de pe splaiul Unirii, pe unde trece singura linie de transport în comun din apropiere.

"Lasă de dorit ITB-ul (RATB-ul - n.red.). Au două maşini jalnice care circulă, iar când se strică una dintre ele rămâne cealaltă singură şi circulă rar. Nu au şi o a treia, de rezervă. Pe de altă parte, şi RCS&RDS lasă de dorit deoarece am cerut de mai multe zile un decodor pentru HBO şi mă tot amână", spune Viorel, 44 de ani, care lucrează mecanic la metrou şi spune că face 40 de minute din Confort City până la Piaţa Unirii.

Care este însă preţul acestor locuinţe?

Garsonierele cu suprafeţe utile de 35 sau 36 de metri pătraţi utili au un preţ standard de 39.500 de euro plus TVA, în timp ce preţurile standard pentru apartamentele cu două camere pleacă de la 45.000 de euro plus TVA, locuinţele având suprafeţe utile mai mici de 39 de metri pătraţi. De ce este folosit preţul "standard"?

"Avem spre vânzare apartamente şi la un standard de finisare "semiroşu", respectiv apartamente fără gresie faianţă, parchet, zugrăveală şi obiecte sanitare în baie", spun reprezentanţii de vânzări ai proiectului. Pentru cei care optează pentru această variantă, preţurile sunt cu 5-10% mai mici. În momentul de faţă mai sunt disponibile circa 300 de apartamente la care se vor adăuga în curând cele 280 de locuinţe din ultimele două tronsoane, care ar trebui să fie gata în vară.

"În primele zece blocuri mai sunt disponibile 20% din apartamente, iar până în prezent sunt cam 1.000 de familii mutate. Mai sunt apartamente din toate tipurile, dar preponderent cu două camere. În ceea ce priveşte întreţinerea totul este individualizat în funcţie de consum. Există şi o parte fixă, între 45 şi 65 de lei, pentru pază, curăţenia spaţiilor comune, lift şi deszăpezire iarna, când este cazul", spune Bogdan Bălaşa, sales manager al proiectului.

Ca în marea majoritate a proiectelor noi, lucrurile nu au fost "aşezate" de la început. Iniţial, locuitorii aveau doar varianta microbuzului pentru a ajunge în oraş, linia de autobuz fiind introdusă de circa un an. Primele apartamente au fost date în folosinţă în 2008.

În prezent, Confort City este cel mai mare proiect de locuinţe nou, construit din fonduri private în Bucureşti. Aproximativ la fel de mare (circa 1.600 de apartamente) este şi cartierul Brâncuşi construit de ANL în Drumul Taberei, în timp ce din fonduri private printre cele mai mari proiecte realizate în ultimii ani se mai numără şi Militari Residence, Greenfield Băneasa sau Răsărit de Soare în Titan.

Toate aceste proiecte au fost însă realizate la marginea oraşului, iar infrastructura rutieră poate reprezenta o problemă "sâcâitoare" pentru locatarii din aceste locuinţe. Un detaliu pe care îl observi la plecarea din Confort City este că la ieşirea de pe drumul betonat care leagă blocurile de Splaiul Unirii nu poţi face stânga către centrul Bucureştiului din cauza faptului că nu este niciun pod peste Dâmboviţa în dreptul complexului, ci este nevoie să parcurgi în plus circa doi kilometri până la şoseaua de centură şi înapoi pe malul Dâmboviţei pentru a ajunge în dreptul ansamblului rezidenţial. Acest detaliu are importanţa lui în funcţie de priorităţile fiecărui potenţial client.