Centrul Vechi al Bucureștiului este subdezvoltat, neîngrijit și complet sub standardele unei capitale europene. Cu toate acestea, rămâne un loc fără de rival, atunci când vine vorba despre profitabilitate. Cafenele, restaurante, hoteluri sau magazine, toate plătesc chirii de top pentru a prinde un loc în primul rând al comerțului bucureștean. Investiția este considerată justificată și pe termen scurt, datorită fluxului pietonal în creștere, cât și pe termen lung, date fiind planurile de reabilitare care, într-o bună zi, tot vor fi puse în practică. 

40212-centru_vechi_bucuresti.jpgÎn ciuda faptului că este complet ignorat de autorități, Centrul Vechi din București se bucură de o permanentă creștere în interesul clienților. Numărul pietonilor este în creștere, numărul turiștilor străini – de asemenea, iar numărul turiștilor business care tranzitează locul crește exponențial. Toate aceste performanțe sunt justificate de faptul că, în tot Bucureștiului, nu mai există o altă zonă pietonală bine definită, care să cuprindă retail stradal, cafenele și restaurante. Iar problemele care nu sunt rezolvate de autorități, sunt măcar parțial rezolvate de cei care au afaceri în zonă.

Chiriașii din clădirile cu probleme se relochează în clădiri din aceeași zonă, dar care nu au probleme. Astfel își păstrează clienții fideli, precum și nivelul vânzărilot. Cele mai interesante zone, pentru retaileri, sunt Centrul Vechi și Calea Victoriei, dar și Ateneul Român se transformă treptat într-un pol atractiv pentru restaurante și retaileri. Pe termen scurt, nu vedem ce altă zonă ar putea înlocui Centrul Vechi în topul preferințelor turștilor sau ale retailerilor”, argumentează Eduard Uzunov, președintele Regatta Real Estate.

Nume precum Hilton conving autoritățile să modernizeze centrul istoric din București 

Drept dovadă, lanțul hotelier Hilton a anunțat deja că va ridica un hotel cu o capacitate de 200 de camere, funcțional de anul viitor. Lucrările au început deja și se axează pe modernizarea unei clădiri istorice, care va sta drept baza hotelului.  Astfel, Centrul Vechi se schimbă datorită investitorilor privați, dar greutatea acestora va determina, într-un final, decizia autorităților de a face investiții consistente în zonă. Discuții despre asemenea schimbări există deja, s-au făcut și planuri de fezabilitate, precum și proiecte pilot. Cel mai recent dintre ele a fost lansat în urmă cu aproximativ un an.

Modernizarea Centrului Vechi al Capitalei se va face în trei etape, în următorii șase-nouă ani. Momentan, proiectul se află în faza de Plan Urbanistic General. Mai sunt necesare aprobarea acestui plan, întocmirea tuturor studiilor de fezabilitate precum și obținerea finanțării, care se va face în principal prin fonduri europene”, au declarat oficialii Primăriei Capitalei. 

Proiecte de modernizare există, dar sunt blocate în etapa de aprobare și finanțare 

Din păcate, din experiența proiectelor majore anterioare, stadiile de aprobare, finanțare, ba chiar și cele de execuție, sunt adesea blocate sau prelungite pe intervale de timp aproape absurde, din cauza unor motive care implică adesea frauda sau slaba calitate a lucrării. În momentul în care totuși se va ajunge la modernizarea Centrului Vechi, atunci zona pietonală va fi extinsă către Piața Unirii și Palatul Parlamentului. Acest lucru va însemna reducerea treptată a traficului rutier cu până la 30%, impunerea unor restricții de viteză, prioritizarea transportului în comun precum și creșterea numărului zonelor verzi.

Așa cum este el, Centrul Vechi a reușit să pună Bucureștiul pe harta city-breakurilor europene. Investițiile făcute în această zonă vor însemna creșteri considerabile pentru mediul business, dar și pentru stat, care va avea încasări mai mari din taxe, TVA, salarii sau profit. Dar acest progres nu este posibil fără implicarea statului, fără finanțare fără dobândă”, explică un antreprenor din Centrul Vechi.

În acest moment, în centrul istoric funcționează aproximativ 200 de restaurante, cafenele și alte puncte de alimentație. Chiriile din zonă variază între 40 și 60 de euro/mp/lună, în zonele stradale. Pe străzile adiacente, chiria scade până la 20-40 euro/mp/lună. Prețurile de vânzare pot ajunge și la patru milioane de euro, în funcție de suprafață, amplasare și starea clădirii.

CITEȘTE ȘI:

17 May 2016