Creditele Prima Casă se vor acorda doar în monedă naţională. Nu este însă cea mai avantajoasă soluţie pentru cei care vor să îşi cumpere o locuinţă prin programul guvernamental. Care sunt dezavantajele împrumuturilor în lei, dar şi alte informaţii importante legate de noua variantă a programului Prima Casă, citiţi mai jos într-un interviu acordat de Alina Branescu, specialist financiar al portalului financiar-bancar conso.ro pentru IMOPEDIA.ro.

31323-bbbb.jpgCum apreciați ideea statului ca băncile să acorde credite Prima Casă doar în lei?

Ideea de a acorda credite de acest tip doar în lei n-ar fi fost una foarte rea, dacă ar fi fost îndeplinite câteva condiţii.

În primul rând, dacă ar fi existat o relativă egalizare a costurilor de finanţare în lei cu cele în euro, ceea ce, din păcate, nu este cazul încă în prezent.

Acum, oamenii vor avea de făcut faţă unei creşteri cu aproximativ 30% a costului total al creditului, comparativ cu cel aferent variantei în euro.

  • Deşi Robor la trei luni se află în prezent pe o pantă de scădere, analiza acestuia pe parcursul ultimilor ani arată o evoluţie cu fluctuaţii ample. Acest lucru se traduce printr-o instabilitate a costurilor creditului. Robor înregistrează destul de frecvent fluctuaţii, care pot ajunge şi la 1-2 puncte procentuale.
  • De la începutul crizei, Robor la trei luni a urcat de la un nivel de 7%, ajungând în numai un an, doi la 10-12%, şi atingând pentru perioade scurte de timp chiar şi valori de 15-18%. Abia din 2010 s-a observat o scădere mai accentuată, de până la 5 procente, iar de atunci istoricul zilnic publicat de BNR afişează un Robor la trei luni “stabilizat” la valori între 3,8% şi 6,8%.

 În al doilea rând, majoritatea preţurilor locuinţelor sunt exprimate în valută. Că este aşa o dovedeşte şi faptul că peste 97% dintre creditele Prima Casă au fost acordate de bănci în valută. În aceste condiţii, a obliga consumatorii să se împrumute în lei este o idee extrem de nefericită, pentru că pe lângă costul oricum mai ridicat al finanţării în lei se va adăuga şi un cost, deloc de neglijat, al schimbului valutar.

Nu este vina consumatorilor care vor să îşi cumpere o locuinţă că în România statul permite exprimarea preţurilor în altă monedă decât în moneda naţională. şi, din păcate, nu este vorba doar de preţul locuinţelor, ci şi de preţurile practicate de cei mai mulţi comercianţi. Dacă se dorea trecerea la preţuri exprimate doar în lei, statul ar fi trebuit să aibă o iniţiativă generală, nu doar una orientată către cumpărătorii de locuinţe prin programul Prima Casă.

În al treilea rând, de ani de zile statul şi BNR şi-au asumat, în repetate rânduri, intenţia ca România să adopte în scurtă vreme moneda euro. În aceste condiţii, împrumutul în euro pentru o perioadă lungă de timp, cum este cazul împrumuturilor pentru locuinţe, este pe deplin justificat, pentru că o mare parte a perioadei de creditare se va consuma în timpul în care euro va fi moneda naţională. De ce să îşi asume consumatorii riscul de conversie valutară atunci când se va trece la euro?

IMPORTANT! Clienţii cu dosare blocate pentru Prima casă în euro nu vor primi garanţii noi

De ce vrea statul sa ia o astfel de măsură?

Statul a fost fără îndoială influenţat în decizia luată acum de oficialii Băncii Naţionale. Eficienţa politicii monetare a BNR este afectată de procentul mare de creditare în valuta şi atunci BNR încearcă să îşi uşureze propria munca. De altfel, Banca Naţionala a României a luat de aproape doi ani masuri prin care şi-a propus să impulsioneze acordarea de credite în lei (lansând un regulament care a înăsprit creditarea în valuta în favoarea celei in lei).

Există şi avantaje ale recentei modificări?

Avantajul unui credit în moneda naţională în comparaţie cu un credit în valută constă în faptul că se elimină riscul valutar suportat de clienţi. Însă, în ultimii ani, Banca Naţională a acţionat în aşa fel încât a menţinut un curs de schimb euro-leu plasat în banda 4,3-4,5. În aceste condiţii, riscul valutar aproape că nu a existat, şi ţinând cont de costurile net inferioare ale creditelor în euro, opţiunea consumatorilor către credite în euro a fost perfect justificată.

O astfel de decizie ar putea duce la o scădere a numărului celor care vor un credit Prima Casă?

Dacă băncile nu vor relaxa condiţiile de eligibilitate a solicitanţilor de credite, concomitent cu diminuarea costurilor plătite de clienţi, este posibil ca mulţi dintre aceştia să nu se mai încadreze pentru un astfel de credit. Pe de altă parte, este evident că şi cei care se încadrează vor avea reţineri în a plăti o rată cu câteva zeci de procente mai mare.

Daca se va hotărî că împrumuturile Prima Casă se vor acorda doar în lei, ceea ce înseamnă costuri mai mari, ce soluţii mai ieftine ar avea românii?

Soluţia mai ieftina cu 1-2 puncte procentuale este ca solicitanţii să se îndrepte spre un credit imobiliar standard în euro. Însă avansul de care trebuie să dispună aceştia este considerabil mai mare (minimum 25%). 

Ofertele sunt însă şi în acest caz tot mai puţine, în condiţiile în care câteva bănci au ales să renunţe complet la creditele în euro (ING Bank, Credit Agricole) sau au ales să acorde credite în euro doar celor cu venituri în euro (BCR, Intesa Sanpaolo Bank).

Prin urmare, îndeplinirea condiţiilor de creditare se poate dovedi chiar mai dificila decât în cazul împrumuturilor Prima Casă.

Cât este rata lunară pentru un apartament de 50.000 euro pe 30 ani şi cât este pentru un apartament de 221.000 lei pe 30 ani?

Credit de 50.000 euro, acordat pe 30 ani  la un cost maxim admis, având comisionul anual datorat FNGCIMM eşalonat în 12 rate lunare egale

DAE: 4,81%

Rata lunara: Aproximativ 255 euro (aproximativ 1.130 lei)

Credit de 221.000 lei, acordat pe 30 ani  la un cost maxim admis, având comisionul anual datorat FNGCIMM eşalonat în 12 rate lunare egale

DAE: 7,77%

Rata lunara: Aproximativ 1.475 lei

CITEȘTE ȘI: Ce alte împrumuturi poţi alege dacă nu te încadrezi în programul Prima Casă?

 

 

15 August 2013