MAI
Criza se întoarce, iar Băsescu se roagă la Dumnezeu, Franţa şi Germania. Cine ne va ajuta?
Traian Băsescu a transmis deja un avertisment despre revenirea crizei economice şi în România, la fel cum se simte deja în ţările care păreau să capete un avânt economic. Preşedintele are deja şi un set de soluţii: „suntem pregătiţi să ne rugăm la Dumnezeu, Franţa şi Germania". Nu este tocmai cel mai convingător plan de salvare economică.
De altfel, specialiştii internaţionali vorbesc deja despre faptul că
Cele patru crize ale pieţei imobiliare din România
În ultimii 20 de ani, pe piaţa imobiliară din România au fost patru crize imobiliare. Niciuna ca aceasta prin care trecem, dar suficiente ...
ţările din Europa Centrală şi de Est au puţine posibilităţi de a susţine economia locală. Situaţia României este fragilă.
Exporturile spre Vest joacă un rol vital pentru România
România este văzută, de către specialiştii internaţionali, drept o anexă consumatoare de resurse, la nivel european. La fel ca şi alte ţări de dimensiuni reduse din Europa Centrală şi de Est, România este considerată prea mică pentru a avea un consum intern semnificativ. Astfel, funcţionarea economiei noastre depinde de cererea din Vest, cea mai mare piaţă de export a statelor din regiune. În perioade de calm economic, acest lucru este cât se poate de constructiv. Dar în contextul dat, acest lucru ne transformă într-o ţară greu de salvat.
„Ungaria este deja împovărată de datorii şi de nevoia unei consolidări fiscale. Situaţia României este atât de fragilă, că a încheiat recent (în mod prudent) un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Alte ţări dispun, de asemenea, de un arsenal limitat. Polonia, unde statul a accelerat împrumuturile în 2009, are un spaţiu redus de manevră, întrucât îndatorarea se apropie de nivelul maxim permis prin lege", arată Financial Times.
Poate tocmai de aceea, Băsescu invocă acum şi ajutor divin, pe lângă
BNR transformă creditarea într-o misiune imposibilă, în numele stabilităţii economice. O idee bună, apărută însă cam târziu.
BNR se ţine de cuvânt şi înăspreşte normele de acordare a creditelor, mai ales la cele în euro. Schimbările aduse sunt drastice: ...
strategiile plauzibile de revenire economică. Nu este tocmai ce îşi doresc românii să audă, dar preşedintele a subliniat faptul că este vorba despre şansă. Dacă ţărilor dezvoltate le merge bine, atunci la fel ne va merge şi nouă.
„Vedem toţii că multe din ţările care păreau că-şi reiau creşterea au început să dea înapoi din punctul de vedere al creşterii, al şomajului. De aceea, guvernarea noastră, în continuare, se va desfăşura sub egida prudenţei. Ştim ce avem de făcut în situaţia în care se deteriorează mediul economic în Europa. Suntem pregătiţi şi ne rugăm la Dumnezeu, şi la Germania, Italia, Franţa, Spania, pieţele către care noi exportăm, să-şi menţină un nivel de creştere acceptabil, pentru ca influenţa pe România să fie cât mai mică", a spus Băsescu.
În contextul crizei, România a împrumutat, preventiv, peste 2 miliarde euro
Dincolo de acest plan, Băsescu militează pentru cumpătare în cazul cheltuielilor din bani publici, mai ales în perspectiva alegerilor de anul viitor. Un îndemn cerebral, dar mai uşor de spus decât de aplicat, după cum a demonstrat timpul.
„Va trebui să fim pregătiţi ca, în anul 2012, să nu facem paradă electorală cu banii publici şi să facem ce trebuie", a adăugat Băsescu.
Una dintre măsurile realiste anti-criză luate de statul român a fost prelungirea înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, prin care ni s-a acceptat finanţarea cu 3,5 miliarde de euro, respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
CITEȘTE ȘI Lumea se pregăteşte pentru ce este mai rău, iar România devine o ţară-refugiu
Lumea se pregăteşte pentru ce este mai rău, iar România devine o ţară-refugiu































Mai jos un comentariu de presa despre cauzele care au dus la prabusirea economica a Greciei:
Nou introdusa monedă europeană a dus la un cerc vicios de creştere economică finanţată de datorii. Accesul facil la fonduri europene a continuat să sprijine economia, ducând la creşteri din ce în ce mai mari. Cu o asemenea economie înfloritoare, oficialii guvernamentali s-au considerat perfect îndreptăţiţi să îşi mărească veniturile, dar şi pensiile sau bonusurile bugetarilor. Birocraţia ajunsese să sufoce sistemul bugetar.
Cu toate acestea, pe la sfârşitul lui 2004, oficialii Greciei au admis că au falsificat toate rapoartele, pentru a-şi câştiga intrarea în Zona euro. Deficitul bugetar nu se încadrase niciodată în limitele impuse de Uniunea Europeană, ba mai mult de atât, la începutul lui 2010 au început să apară dezvăluirile şocante. Grecia a mituit Goldman Sachs şi alte bănci pentru a ascunde adevăratul grad de îndatorare şi împrumut.
Creşterea cheltuielilor a dus datoria naţională de la 141 miliarde euro în 2000, la 273,4 miliarde euro în 2009, adică o creştere de 94%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Din acel punct, Grecia nu se mai putea descurca singură.