MAI
|
|
|
Cum ne vindem pământul străinilor
Fără bani pentru a prelucra pământul, sătenii preferă să-l vândă oamenilor de afaceri din alte ţări, la preţuri mici. Anul trecut, numărul de tranzacţii către străini a crescut cu un sfert.
Preţurile scăzute ale terenurilor din România atrag tot mai mulţi oameni de afaceri străini, iar cele mai căutate sunt terenurile arabile şi pădurile. Cei mai mulţi străini care se interesează de astfel de proprietăţi în România sunt austriecii şi italienii sau fondurile de investiţii din aceste ţări, potrivit lui Florian Ciubotă, manager al agenţiei In Land Store, companie imobiliară specializată pe astfel de tranzacţii.
"În 2010, în timp ce zona tranzacţiilor pe rezidenţial şi office a raportat descreşteri dramatice, cea a terenurilor agricole şi a pădurilor s-a menţinut la un nivel destul de activ, influenţată, în mare parte, de achiziţiile străinilor care, potrivit datelor noastre, au crescut cu 25% faţă de 2009", ne-a spus Florian Ciubotă.
Spre exemplu, un investitor german a cumpărat, prin asociere cu o companie din România, 40 de hectare de pădure în judeţul Buzău, în zona localităţii Berca, iar în prezent acesta se află în negocieri cu mai mulţi locuitori din zonă pentru a cumpăra aproximativ 100 de hectare de teren agricol pe care doreşte să-l transforme într-un lot compact, în vederea exploatării, a precizat managerul In Land Store.
Cu cât se vinde pământul agricol
De altfel, judeţul Buzău este unul dintre cele mai căutate pe segmentul de terenuri agricole, alături de Ialomiţa, Călăraşi, Brăila şi Prahova, dacă analizăm anunţurile postate pe internet de persoanele care doresc să facă astfel de achiziţii.
În judeţul Brăila, de pildă, în localitatea Vişani, un hectar de teren agricol se vinde cu aproximativ 2.100 de euro. Preţul devine negociabil la achiziţia unor suprafeţe mai mari.
În judeţul Teleorman, zona Roşiori, preţul pentru un hectar este de aproximativ 1.900 de euro, de asemenea negociabil. În judeţul Buzău, preţurile variază între 1.500 şi 2.300 de euro pe hectar, în funcţie de suprafaţa cumpărată.
"În general, anunţurile de vânzare postate în ultimele luni se referă la proprietăţi cu suprafeţe care încep de la 50 de hectare şi care pot ajunge până la 500-600 de hectare, comasat", a spus Florian Ciubotă. Acesta a mai explicat că, la suprafeţele mari, de sute de hectare, preţurile, la negociere, pot coborî şi până la 0,1 euro pe metru pătrat de teren arabil.
Lemnul românesc devine mobilă cu brand italian
Karl Venzig reprezintă interesele unui fond austriac de investiţii care a achiziţionat, pe parcursul anului trecut, aproximativ 500 de hectare de pădure în diverse judeţe ale ţării, în vederea exploatării lemnului în Italia.
"Concret, prin exploatare controlată, în colaborare cu Romsilva, vom trimite la export lemn destinat fabricării elementelor de mobilier în unităţi din Italia şi, în funcţie de volumul de comenzi, vom proceda la noi achiziţii de terenuri în România", ne-a spus investitorul austriac.
Unul dintre românii care a vândut austriecilor câteva hectare de pădure este Mircea Savu, din Buzău. El susţine că imposibilitatea contractării unui credit pentru asigurarea logisticii şi materialelor necesare exploatării pădurii l-a determinat să aleagă varianta vânzării, chiar şi la un preţ mic.
"Evident că aş fi dorit să demarez o mică afacere de familie, care să-mi asigure un venit din exploatarea pădurii moştenite de la părinţi, însă nu am putut primi niciun sprijin de niciunde, iar orice afacere are nevoie de o investiţie la început", ne-a explicat el.
Agricultura românească, la pământ
În 2010, aproximativ 3 milioane de hectare de teren agricol au rămas necultivate şi doar 2 milioane au fost cultivate cu grâu. Asta în condiţiile în care preţul grâului s-a dublat în ultimul an. Efectul unei astfel de situaţii este acela că au crescut importurile şi, implicit, preţurile, deşi teoretic România ar putea asigura o mare parte din necesar din exploatarea pământului.
"În 2010, achiziţiile de terenuri agricole şi păduri de către străini au crescut cu 25% faţă de 2009."
FLORIAN CIUBOTĂ, manager In Land Store
ASOCIERE
Paşii pentru vânzarea terenurilor
În cazul suprafeţelor mari, vânzătorii cu parcele de pământ vecine formează grupuri ce caută cumpărători postând anunţuri on-line sau apelând la serviciile unei agenţii imobiliare cu contacte în străinătate. Dacă ei găsesc un cumpărător străin, reprezentat de un cetăţean român, procedura continuă cu paşii caracteristici oricărei tranzacţii imobiliare. Concret, fie se achită un avans ca urmare a semnării unui precontract, fie întreaga sumă, dacă se încheie direct un act de vânzare-cumpărare.
Actele trebuie autentificate de un notar public. În cazul comasării unor parcele de teren, grupul de vânzători se constituie într-o asociaţie care îşi desemnează reprezentanţi cu drept de semnătură în numele tuturor celorlalţi, evitându-se, astfel, încheierea a zeci de contracte diferite. Astfel, se reduc şi costurile tranzacţiei.
LEGISLAŢIE
Străinii au restricţii la cumpărare
Potrivit Tratatului de Aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană, semnat în 2005, România are posibilitatea să limiteze achiziţia de terenuri agricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice din alte ţări din spaţiul economic european, pentru o perioadă de şapte ani de la data aderării, adică până în anul 2014. Prin urmare, soluţia identificată de investitorii străini este aceea a asocierii cu persoane fizice sau juridice cu cetăţenie română, prin intermediul cărora realizează achiziţiile.
Potrivit Comisiei Europene, încurajarea investiţiilor străine ar putea avea un impact pozitiv asupra reformei agricole din Bulgaria şi România, prin introducerea unor tehnologii noi, asigurarea capitalului necesar producţiei, raţionalizarea exploatării terenurilor agricole şi creşterea valorii acestora.
