Imobilele cu risc seismic reprezintă una dintre cele mai arzătoare probleme ale Capitalei, subiect intens dezbătut de primarii perindați de-a lungul timpului. În ciuda promisiunilor, bulinele roșii s-au întețit de-a lungul anilor, orașul având astăzi nu mai puțin de 183 de clădiri clasificate drept „pericol public” și alte aproape de 500 de clădiri încadrate în clasa I și II de risc seismic. Recenta tragedie din Italia trage un semnal de alarmă: un cutremur serios ar face ravagii în Capitala de pe malul Dâmboviței. Primarul Gabriela Firea nu se ferește de acest subiect, prezentând primele măsuri menite să minimizeze această problemă spinoasă.

40826-gabriela_firea.jpgMulte dintre clădirile care dau un farmec aparte al Bucureștiului ascund probleme structurale grave, iar în eventualitatea unui cutremur mai serios ar face numeroase victime. Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic cuprinde un total de 774 de clădiri: 183 clădiri prezintă pericol public (38 dintre acestea aflându-se în Centrul Vechi, iar 12 fiind pe Calea Victoriei), 173 clădiri sunt încadrate la clasa I de risc seismic, 318 clădiri sunt încadrate la clasa II, iar 100 clădiri sunt încadrate în clasele III și IV de risc seismic.

„Imobilele au fost expertizate în perioada 1994-1996 de fostele ICRAL-uri (preluate de municipalitate pe bază de inventar). După 1997, clădirile au fost expertizate la solicitarea proprietarilor sau asociațiilor de proprietari, prioritate având clădirile cu regim de înălțime de minim P+5 etaje și construite înainte de anul 1940. Din totalul clădirilor expertizate, au fost consolidate din anul 2001 și până în prezent 75 imobile – 18 de către Primărie, iar restul pe cheltuiala proprie a proprietarilor”, explică reprezentanții Primăriei Municipiului București.

Ce măsuri va lua primarul Gabriela Firea?

După seismul recent din centrul Italiei, care a dus la moartea a aproape 300 de persoane și la pagube materiale de proporții, autoritățile române au început să acorde din nou atenție situației de la noi. Ca și ceilalți edili dinaintea sa, primarul Gabriela Firea constată că situația din Capitală este foarte gravă și că trebuie luate măsuri, făcând apel la Guvern și la Parlament pentru a îmbunătăți legislația privind clădirile cu risc seismic.

„Unul dintre principalele motive din cauza căruia nu s-au făcut mai multe consolidări este refuzul proprietarilor de a părăsi clădirile cu bulină. Poate fi justificată atitudinea lor și prin faptul că Primăria nu le-a oferit concret o situație stabilă referitoare la timpul cât locatarii vor fi multați în alte locuințe, pe timpul consolidării, precum și prețul considerat destul de mare al acestei operațiuni”, a declarat edilul-șef al Bucureștiului în cadrul conferinței intitulate „Măsuri și acțiuni pentru reducerea riscului seismic în Capitală”.

Primarul a anunțat că vrea înființarea unei entități care se va ocupa numai cu consolidări – aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, nou-creata Administrație Municipală pentru Consolidarea Imobilelor cu Risc Seismic ar trebui să se concentreze doar pe clădirile cu bulină. Acest proiect va fi supus aprobării în ședința din luna septembrie.

Autoritățile mai spun că vor să demareze „în regim de urgență” consolidarea clădirilor din Centrul Vechi și de pe Calea Victoriei, dar această măsură de proporții va fi luată de îndată ce oficialii vor avea în fața ochilor expertizarea clădirilor pentru care nu există expertiză.

De asemenea, PMB sprijină construirea a 13 noi subunități de pompieri, întrucât nu s-a mai construit niciuna din anul 1989, ceea ce afectează semnificativ timpii de intervenție în caz de urgență. Potrivit ISU, sectorul 1 are patru subunități și mai are nevoie de încă trei, sectorul 2 are trei astfel de subunități și mai are nevoie de încă două, sectorul 3 are patru puncte destinate pompierilor și mai are nevoie de încă unul, sectorul 4 are o singură astfel de subunitate și mai are nevoie de încă două, număr necesar și pentru sectorul 5, unde sunt patru subunități. Sectorul 6 deține trei astfel de puncte, aici mai fiind necesare de încă trei. Până la finalul săptămânii viitoare, primarii de sector trebuie să identifice terenurile pe care se pot construi aceste subunități (suprafețe de 150-200 mp), urmând ca Primăria Capitalei să supună aprobării CGMB un proiect de hotărâre prin care aceste terenuri să poată fi exploatate de ISU București.

Cu ce bani se vor face toate aceste schimbări? Primarul spune că bugetul votat de fostul Consiliu cuprinde circa 13 milioane de lei pentru acest an, iar de la bugetul de stat, Primăria a primit 20,3 milioane de lei. Sumele sunt considerate insuficiente, astfel că se va acționa printr-o rectificare bugetară.

Ce vor păți proprietarii care împiedică procesul de consolidare?

Clădirile încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public beneficiază de finanțare de la bugetul de stat (conform prevederilor Ordonanței nr. 20/1994). Restituirea sumelor aferente consolidării se va face de către proprietari, în rate lunare egale în lei, fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani, de la data recepției.

„Din păcate, trebuie să apelăm la câteva măsuri prin care să-i conștientizăm pe proprietari că își pun viața în pericol, dacă refuză consolidarea. Se va proceda și la amendarea proprietarului pentru neprezentarea cadastrului apartamentului în termen de 60 de zile de la notificare, potrivit legii. Se vor acționa în instanță proprietarii care nu permit accesul în locuințe în faza de proiectare și/sau execuție și se va proceda la obținerea unei ordonanțe președințiale”, promite primarul Capitalei.

Tariful estimativ pe metru pătrat pentru lucrările de consolidare variază în funcție de soluția de consolidare, costurile fiind între 270 euro/mp și 450 euro/mp. Rata lunară variază, în medie, între 200 lei și 500 lei/lună. Autoritățile spun că sunt situații în care proprietarii unor locuințe spațioase, de peste 100 mp, ajung să plătească lunar chiar și 700 lei.

 „Fac apel la proprietarii de imobile care se încadrează în clasa I de risc seismic pericol public să accepte locuințele puse la dispoziție de Primărie, în regim de urgență, iar dacă nu locuiesc în acele imobile și au chiriași, să îi informeze și să înceteze contractele de închiriere. Vom demara procedurile de consolidare a imobilelor aflate 100% în proprietatea Primăriei, deci acolo unde nu avem nevoie de acceptul unui co-proprietar”, mai spune Gabriela Firea, menționând că Administrația Fondului Imobiliar dispune de 84 apartamente libere, cu destinația locuințe de necesitate, aflate în imobile de pe Bulevardul Națiunile Unite și Calea 13 Septembrie.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

1 September 2016