MAI
|
|
|
Dacă în Grecia plouă, imobiliarele de la noi au nevoie de umbrelă
Criza a făcut anul trecut 366 de victime în rândul companiilor imobiliare româneşti. Un eventual faliment al Greciei ar putea destabiliza din nou piaţa, în contextul în care ponderea investiţiilor imobiliare elene în România este de circa 15% la nivel naţional şi aproape de 50% în Bucureşti.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat la sfârşitul lunii trecute că un derapaj al Greciei ar avea consecinţe grave şi asupra economiei româneşti. Piaţa imobiliară este într-un moment foarte sensibil şi o revizuire negativă a indicatorilor economici care ofereau motive de optimism pentru acest an s-ar traduce printr-un nou blocaj. Companiile imobiliare cu capital elen şi cipriot au investit până acum în România circa şase miliarde de euro.
Din această sumă, peste trei miliarde de euro au fost investite în Bucureşti şi împrejurimi. Investitorii greci au cumpărat în anii de boom imobiliar peste un milion de hectare de teren atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale. Astăzi, pe piaţa locală sunt prezente peste 100 de companii greceşti cu activitate în domeniul imobiliar, excluzând firmele care nu funcţionează, potrivit datelor companiei de consultanţă cu acţionariat grecesc More Real Estate Services.
„Majoritatea acestor investitori nu depind de compania-mamă. Există doar o minoritate a investitorilor mici ce a rămas fără bani în Grecia şi a vândut rapid în România. Criza elenă a influenţat investitorii greci din România în diferite moduri. Spre exemplu, a determinat o atitudine mai defensivă a băncilor greceşti şi a dus la anularea expansiunii unor companii mari", consideră Ilias Papageorgiadis, proprietarul More Real Estate.
Mai bine aici decât în Grecia
Grecii de la Raptis Kavouras, cunoscuţi pentru controversata tranzacţie cu Satul Francez, spun că jumătate din proiectele locale controlate de eleni au ajuns la maturitate, iar restul dezvoltatorilor stau cu proiectele „deschise", ceea ce înseamnă că sunt supuşi unor riscuri suplimentare. Potrivit acestora, cei care fac parte din prima categorie vor bloca orice proiecte viitoare până ce situaţia nu se clarifică.
„Cu siguranţă că investitorii imobiliari cu capital elen vor fi afectaţi dramatic de ce se întâmplă în Grecia. 90% dintre proiecte sunt finanţate de bănci greceşti, pentru că investitorii s-au simţit mai confortabil, mai ales că aveau credite cu aceleaşi bănci şi acasă. Toate companiile, subsidiare din Grecia, sunt relaţionate în cash-flow. Managementul grecesc nu se bazează pe un centru de profit. Ei când încasează un ban se gândesc ce să facă cu el", a declarat pentru Capital Lucian Mateescu, general manager al Raptis Kavouras.
Acesta a subliniat faptul că portofoliile companiilor elene din România au cel puţin aceeaşi dimensiune ca în Grecia şi se concentrează în principal asupra sectorului rezidenţial. „Problema e că la ei nu se vinde nimic, măcar la noi dacă bărbiereşti preţul semnificativ mai vinzi ceva", a completat Mateescu. Reprezentantul Raptis Kavouras a mai spus că este mulţumit cu marjele de profit de 10% pe an, care încă se mai pot obţine în România, motiv pentru care compania este pregătită să înceapă un nou proiect rezidenţial de lux de mici dimensiuni în zona Grădina Icoanei. Blocul va cuprinde 36 de apartamente, cu suprafeţe ce variază între 70 mp şi 225 mp. Grecii sunt hotărâţi să abordeze preţuri maximale, de circa 3.500 euro/mp, fără TVA.
Supravieţuire sau dispariţie
Alexandros Ignatiadis, directorul general al firmei de construcţii Octagon, consideră că supravieţuirea sau dispariţia investitorilor imobiliari cu capital grecesc depinde de presiunea cu care apasă proiectele din Grecia asupra portofoliului lor de active. Potrivit acestuia, situaţia din Grecia nu poate afecta piaţa imobiliară românească, pentru că ponderea investiţiilor greceşti în industrie nu este atât de însemnată.
„Există o categorie de investitori cu afaceri de dimensiuni mici şi mijlocii, care au probleme şi cu investiţiile din Grecia şi ar lichida investiţiile din România. Şi există o altă categorie de investitori care, ca o alternativă la recesiunea de pe piaţa din Grecia, şi-ar intensifica activitatea şi ar investi sau ar promova mai mult proiectele lor din România", a explicat Ignatiadis.
O altă companie cu capital grecesc activă în România este Panhol Developments, parte a Panhol Group. Dezvoltatorul a acumulat în ultimii ani circa 170 ha de teren în Bucureşti şi împrejurimi, însă nu a început niciun proiect. În 2007, Panhol anunţa cu mult fast investiţii de 500 milioane de euro în cinci ani. Acum reprezentanţii companiei se felicită că nu au început lucrările la ansamblul rezidenţial din Cernica, cel mai ambiţios proiect al firmei, pentru că ar fi rămas cu banii blocaţi.
„Proiectele noastre au fost conservate în această perioadă şi ne gândim să demarăm lucrările la proiectul din Cernica şi la unul de birouri în 2012. Avem o relaţie mai specială cu băncile greceşti şi au fost duse nişte tratative, dar nu ştim exact care este situaţia acum. Dacă vom constata o reticenţă din partea lor în privinţa finanţării, vom alege altă bancă", a declarat Daniela Cuşnir, directorul de vânzări al Panhol. Chiar dacă impactul creat de un eventual faliment al Greciei asupra pieţei imobiliare din România nu va fi direct, industria tot va avea de suferit de pe urma destabilizării sistemului financiar european.
6 mld. euro au investit companiile imobiliare cu capital grecesc pe piaţa românească, adică o pondere de 15% în volumul investiţiilor
În România, finanţarea bancară este în continuare problematică, dar în Grecia posibilităţile de finanţare sunt şi mai mici. Alexandros Ignatiadis, director general, Octagon
