Poveștile cu antreprenori de succes nu se mai scriu doar în cadrul unor economii mature. Țările emergente vin într-un ritm accelerat din urmă, deoarece au înțeles importanța antreprenoriatului, subliniază specialiștii. Cu toate acestea, pentru antreprenorii români este o adevărată provocare să țină pasul cu cei străini, întrucât nu beneficiază de același cadru legislativ, fiscal și chiar mental. Dar care sunt cele mai însemnate piedici în drumul către afirmare parcurs de către firmele mici și mijlocii din România?

37053-antreprenoriat.jpgLa nivel mondial, antreprenorii se bucură în prezent de o mare atenție și recunoaștere, datorită influenței pozitive pe care o au asupra economiei. În statele cu tradiție antreprenorială, autoritățile fac continuu eforturi intense pentru a susține activitatea firmelor mici și mijlocii. Țările emergente vin într-un ritm accelerat din urmă, deoarece au înțeles importanța antreprenoriatului, astfel că poveștile de succes nu mai sunt întâlnite doar în cadrul unor economii mature. Însă de la vorbă și până la faptă este cale lungă, astfel că firmele mici și mijlocii din statele emergente încă au de dus o luptă grea.

„Provocarea majoră pentru tinerii și antreprenorii români este să țină pasul cu evoluțiile rapide care au loc la nivel mondial. Aceeași provocare o au în egală măsură și instituțiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocrația, lipsa predictibilității fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMMurile românești, față de creșterea bazei de clienți, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Jumătate dintre antreprenori cred că aspectele de natură fiscală reprezintă cel mai mare obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România

Harta afacerilor de la noi din țară este dominată de micii întreprinzători, potrivit studiilor – 90% dintre companiile înregistrate la noi în țară sunt IMM-uri. În acest context, autoritățile ar trebui să plece urechea la ce au de spus antreprenorii și să încerce să implementeze mai multe măsuri care să le ușureze activitatea. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa: jumătate dintre antreprenorii români se plâng de ani de zile de cadrul fiscal, fără a sesiza îmbunătățiri. Nivelul taxelor, impredictibilitatea reglementărilor și complexitatea fiscalizării reprezintă cele mai mari probleme pentru micii întreprinzători interesați să creeze și să dezvolte o afacere în România.

În viziunea antreprenorilor români, top 5 măsuri guvernamentale care ar susține dezvoltarea afacerilor românești pe termen scurt sunt:

  • reducerea poverii fiscale și acordarea de facilități fiscale (45%)
  • reducerea birocrației și simplificarea legislației, în special a Codului fiscal (15%)
  • ferirea de garanții de stat pentru credite, mai ales pentru start-up-uri (8%)
  • îmbunătățirea colaborării și comunicării între mediul public și cel privat (7%)
  • stabilitatea mediului fiscal (5%)

„Cadrul fiscal românesc este absolut descurajant pentru antreprenoriat. Nu se face nicio diferențiere între companiile de tip startup și marile business-uri. Pe de altă parte, cumulul de taxe este împovărător, iar formalitățile și toată documentația sunt voluminoase și consumatoare de timp. Aș vedea niște facilități în zona reinvestirii banilor în economie – statul poate câștiga mai mulți bani, dacă te lasă să întorci banii în economie. Deocamdată, statul preferă să taxeze o dată și mult, decât să încaseze sume mici, de mai multe ori. Ori dacă aș ști că taxele sunt mici, aș avea tot interesul să întorc banii în economie, bulgărele s-ar învârti, iar statul ar avea de câștigat mai mult, la fiecare tranzacție”, declară Răzvan Muntean, director general RUN.

Accesul la finanțare, o problemă majoră

La nivel mondial, aproape 50% dintre antreprenori au vârste cuprinse între 25 și 44 ani, grupa de vârstă cu cea mai intensă activitate fiind cea a tinerilor de până în 34 ani. Deși nu există studii exacte pentru România, este de presupus, având în vedere contextul istoric, că cei mai mulți mici întreprinzători de la noi din țară sunt tineri. În acest context, accesul la finanțare este vital. În schimb, peste 80% dintre antreprenorii români spun că acesta se face foarte anevoios.

„Accesul la finanțare se face extrem de dificil, procedurile te pot încurca foarte mult, sunt multe formalități, iar procesul în sine este foarte greoi. Ca antreprenor, în momentul în care ai nevoie de finanțare, ai și un calendar pe care trebuie să îl respecți, preconizezi niște termene. Însă din momentul în care depui actele, termenele tale nu mai sunt valabile. La acest capitol cred că am avea mult de câștigat, dacă am urma exemplul țărilor nordice”, consideră directorul general RUN.

Pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al micilor întreprinzători, guvernul ar putea să implementeze diverse măsuri. Potrivit barometrului antreprenoriatului românesc realizat în 2015 de către EY România, cele mai potrivite măsuri pe care statul le-ar putea lua ar fi: facilitățile fiscale pentru investițiile în companii mici (26% dintre antreprenori), oferirea de garanții pentru credite (20%) și impozitarea redusă a câștigurilor de capital (18%).

Un lucru demn de notat totuși este acela că românii nu își pierd din optimism și observă rapid îmbunătățirile. Potrivit aceluiași studiu, 62% dintre antreprenori consideră că educația antreprenorială s-a îmbunătățit la noi, în ultimul an. Mai important, 55% dintre micii întreprinzători chestionați cred România va reuși să ofere un mediu prietenos pentru afaceri, într-o perioadă de maximum zece ani.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

 

14 May 2015