|
|
|
Dezvoltatorii apartamentelor „ilegale” trec uşor peste lege
Locuinţele care nu se pot întabula încă se vând, iar proprietarii ansamblurilor lipite de micile case din apropiere îi târăsc pe contestatari prin tribunale.Haosul urbanistic din Bucureşti nu mai este de mult o noutate.
Există dezvoltatori care îşi permit să ridice blocuri în buricul târgului, cu multe etaje peste cât permite legea, şi să le mai şi scoată la vânzare. Mai mult, dacă unii dintre vecinii acestor construcţii ce ies din peisaj îndrăznesc să conteste dezvoltările, au ghinionul de a fi chemaţi în justiţie, pentru că „incomodează".
Exemple de blocuri înalte, ridicate în zone protejate sau în care nu s-au dat autorizaţii de construcţie, sunt nenumărate. Acestea se fac doar cu acordul tacit al autorităţilor, pentru că un dezvoltator oarecare, fără trecere, nu ar putea. În plus, decizia de a ridica astfel de construcţii e încurajată şi de existenţa cererii, întrucât există cumpărători care par a avea certitudinea că, până la urmă, situaţia se rezolvă şi respectivele apartamente sau etaje întregi ilegale vor putea fi totuşi întabulate.
De precizat că nici cumpărătorii nu sunt clienţi oarecare, ci oameni cu influenţă, uneori chiar din administraţie. Pe de altă parte, există şi dezvoltatori care, după ce au trecut de faza judecării la tribunal şi au intrat în legalitate prin tot felul de derogări urbanistice, aleg să-şi dea în judecată vecinii afectaţi de respectivele construcţii. Ne vom opri în cele ce urmează la doar câteva exemple care ilustrează foarte bine permisivitatea autorităţilor faţă de construcţii oricum, oricât şi oriunde.
Patru etaje în plus, aproape de Piaţa Romană
Pe strada Aurel Vlaicu 120-122, dezvoltatorul AML Locuinţe a obţinut în 2008 o autorizaţie de a ridica cinci etaje, cu destinaţie locuinţe şi birouri. Construcţia s-a făcut după demolarea a două imobile cu regim de înălţime parter. Dacă e neclar cum într-o asemenea zonă protejată, Primăria Sectorului 2 a permis ridicarea a cinci etaje, şi mai ciudat este faptul că respectivul dezvoltator a ridicat nouă etaje.
Primăria l-a sancţionat contravenţional cu 5.000 de lei pe dezvoltator şi a cerut, printr-o expresie care se practică, „intrarea în legalitate". Asta se traduce, după caz, prin oprirea lucrărilor şi obţinerea unei noi autorizaţii de construire sau, dacă nu se poate obţine o nouă autorizaţie, revenirea la situaţia care să se încadreze în autorizaţia precedentă. În cazul de faţă, cinci etaje.
Cele nouă etaje sunt încă la locul lor, iar la unele finisaje interioare se lucrează. Constantin Nicolae, proprietarul casei aproape lipite de acest bloc, este nevoit să meargă în instanţă pentru a cere prejudicii în timp ce, pe site-ul de prezentare al dezvoltatorului, pe locul casei vecinului e un loc verde şi frumos. „Nu ştiu dacă lumea a aflat că acest imobil e în litigiu, dar ştiu că se cumpără în continuare. Am înţeles că un întreg etaj a fost cumpărat de un parlamentar, dar nu am dovezi", a declarat Nicolae. Acesta încă se judecă cu dezvoltatorul, având şi speranţa că etajele în plus se vor demola, mai ales că acest lucru este cerut în instanţă şi de primărie.
Despre patronul firmei AML Locuinţe, Ion Chiriţă, presa a scris în nenumărate rânduri în legătură cu dezvoltări cu probleme similare, precum cele de pe străzile Toamnei sau General Radovici. Capitala are, asemeni altor oraşe, multe astfel de construcţii ale căror apartamente sunt, măcar pentru o perioadă, dacă nu pe termen nelimitat, greu de întabulat.
Care pe care
O altă situaţie ciudată este aceea în care dezvoltatorul reuşeşte să obţină, după mai multe derogări de la planul urbanistic general, aprobare pentru ridicarea construcţiei. Există nenumărate cazuri în care prin planul urbanistic de detaliu se aprobă, într-un mod problematic, înălţimi cu multe etaje peste ceea ce se prevede în planul urbanistic general. Aşa s-a întâmplat pentru aproape toate dezvoltările rezidenţiale din zone de case. După ce dezvoltatorul s-a pus la punct cu toate apro-bările şi trece cu bine de procesele de contestare a autorizaţiilor, uneori se întoarce împotriva contestatarilor incomozi.
Este şi cazul ansamblului de opt etaje Speranţa Residence, ridicat pe strada Învingători din zona de case de pe Calea Călăraşi. Acest ansamblu este foarte bine poziţionat şi încă de doi-trei ani anunţa vânzări spectaculoase. Faptul că dezvoltatorul a obţinut printr-un PUD o autorizaţie de a ridica opt etaje într-o asemenea zonă a condus la mai multe contestări la tribunal, din partea vecinilor, ca şi din partea prefectului.
