|
|
|
Dobânzile creditelor se vor mări din cauza TVA
Ministerul Finanţelor a vândut ultima emisiune de certificate cu maturitate la nouă luni cu un randament mediu de 6,99%. Valoarea certificatelor achiziţionate s-a ridicat la 470 milioane lei, mult mai puţin decât valoarea programată de minister, de 750 milioane lei.
Dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale (BNR) a rămas neschimbată la ultima şedinţă a Consiliului Monetar, la 6,25%. Rata dobânzilor interbancare se ridică la aproximativ 2% în prezent, apropiată de cea a facilităţii de depozit oferită de BNR, de 2,25%. Cu toate acestea, statul român nu mai reuşeşte să se împrumute la dobânzi mai mici de 7%.
TVA dă peste cap şi randamentele
Trendul impus de BNR de la începutul anului trecut era de reducere a dobânzii. Din februarie 2009 şi până în mai 2010, nivelul ratei de dobândă a scăzut de la 10% până la 6,25%. Părea că ne apropiem de o stare normală de fapt, în care economia privată este susţinută de o finanţare ieftină. Creşterea TVA a dat însă peste cap toate calculele afaceriştilor.
Primul indicator afectat de modificarea cotei TVA este cel al inflaţiei. BNR a rectificat ţinta de dobândă pentru acest an, de la 3,5% plus/minus un punct procentual până la 7,9%, cifră acceptată şi de către Fondul Monetar Internaţional. Conform acestei prognoze, dobânzile depozitelor bancare din prezent sunt real negative. Chiar şi în cazul unor rate de peste 8%, perceperea impozitului de 16% face ca randamentul depozitelor să fie negativ. Ceea ce ar putea însemna că vom vedea majorări de dobânzi la bănci. Banca Transilvania a urcat cu 0,5% randamentul Depozitului Contul de Economii, iar Millenium Bank a operat de asemenea câteva majorări în urmă cu două săptămâni.
Băncile, acuzate că cer prea mult
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a supărat pe bancheri, săptămâna trecută, cu ocazia unui eveniment organizat de Finmedia, pentru că vor să obţină randamente prea mari de la Finanţe. „Avem dobânzi în piaţă de 2%, dar băncile stau şi se gândesc dacă dau statului cu 7%", spune Mugur Isărescu, indicând că acoperirea deficitului public se poate face prin apelarea la băncile comerciale, nu prin ajutor direct din partea BNR. Mai degrabă însă ne putem aştepta ca băncile să refuze categoric diminuarea randamentelor titlurilor de stat, având în vedere aceeaşi rată mare de inflaţie prognozată pentru finele anului. De altfel, creditele acordate populaţiei nici nu au coborât sub 10% pe an la dobândă, iar tendinţa pare a fi de creştere.
BNR poate majora dobânda
Privită în ansamblu, problema legată de majorarea inflaţiei şi implicit a dobânzilor practicate de bănci afectează cel mai mult economia. Şi Ungaria, cealaltă economie est-europeană lovită puternic de dificultăţile de anul acesta, a stopat reducerea dobânzii de politică monetară, însă nivelul la care a ajuns, de 5,25%, este oricum mai redus decât cel de la noi.
