|
|
|
Dupa doi ani de pauză, se poate construi din nou in Poiana Braşov
După doi ani de zile în care primăria a interzis orice fel de construcţii în Poiana Braşov, investitorii interesaţi de această zonă pot construi din nou. Primăria oraşului a reluat din acest an eliberarea de autorizaţii de construire.
De ce au fost nevoite autorităţile braşovene să sisteze construcţiile în Poiana Braşov, dar şi despre dezvoltarea zonei Braşov am discutat cu primarul oraşului, domnul George Scripcaru.
Cât de mult s-a dezvoltat Braşovul în ultimii cinci ani?
S-a dezvoltat...a fost un ritm care a fost specific întregii ţări. Discutăm de zone care s-au dezvoltat pe componenta imobiliară. Sunt şi acum zone care se dezvoltă şi rezistă. Ritmul a scăzut şi din cauza situaţiei economice în care ne aflăm şi Braşovul este afectat din acest punct de vedere ca toţi ceilalţi.
Nu putem compara însă Braşovul cu Bucureştiul, Braşovul este un oraş aglomerat, este ca într-o găleată, din cauza reliefului. Este foarte dificil să te referi la domeniul construcţiilor pe o suprafaţă foarte întinsă, pentru că zona nu permite aşa ceva. Cu toate acestea, cât a fost posibil s-au dezvoltat construcţii, dar dincolo de aceste construcţii trebuie să discutăm de infrastructură pentru că nu poţi să vorbeşti de o dezvoltare urbanistică dacă nu ai infrastrctură.
Eu merg pe conceptul că mai întâi trebuie să dezvolţi infrastructura, utilităţile care automat vor aduce o dezvoltare urbanistică, economică în zona respectivă. Degeaba doreşti să faci o dezvoltare de genul acesta dacă nu ai cum să ajungi, dacă nu ai utilităţile în zonă, vorbeşti lucruri care sunt total ilogice.
Ce s-a construit cel mai mult în ultimii cinci ani?
De toate. Case individuale, locuinţe comune, locuinţe colective de patru-opt locuinţe într-o clădire, blocuri, pensiuni, hoteluri de mică capacitate care sunt în interiorul municipiului şi în zona Braşovului, pentru că noi trebuie să ne referim şi la ce se întâmplă în zona Braşovului, în localităţile care dezvoltă activităţi agroturistice.
Spre ce zone ale Braşovului s-au orientat dezvoltatorii? Unde au găsit terenuri?
În toate zonele, dar pe suprafeţe mai mici sau mai mari, discutăm de zona care ne duce la ieşirea spre Sibiu-Piteşti. Acolo există şi în momentul de faţă o dezvoltare din punct de vedere imobiliar şi mă refer la locuinţe. De asemenea, cartierul Tractorul este o zonă care s-a dezvoltat din punct de vedere imobiliar şi încă se mai lucrează, dar cu o viteză mai redusă.
În interiorul oraşului acolo unde s-a putut, s-au dezvoltat proiecte imobiliare pe suprafeţe mai restrânse. Din punct de vedere comercial s-a dezvoltat zona care vine dinspre Bucureşti şi intră în oraş şi zona de la iesirea din oraş spre Sibiu.
Ce-i atrage pe investitori în zonă?
Zona. În Braşov vorbim de un anume aspect, de o specificitate din punct de vedere al traficului. Braşovul se află în mijlocul ţării şi atunci când vrei să mergi de la est la vest sau de la nord la sud treci prin Braşov, şi cu maşina şi cu trenul. Avem o problemă de acces în Braşov, de infrastructură, lipsa unei autostrăzi, şi asta ne crează o mare problemă. Mulţi poate ar dori să investească în zonă, dar din cauza acestui aspect se orientează spre zone unde au un acces mai facil. Aici avem o problemă.
Timp de doi ani aţi sistat eliberarea de autorizaţii de construire în Poiana Braşov. De ce aţi luat această decizie?
Din cauza infrastructurii. Nu poţi să construieşti, să dezvolţi dacă nu ai utilităţi, dincolo de acces care să îţi dea posibilitatea să ajungi într-o zonă, trebuie să discutăm de apă, gaz, curent, canalizare. Nu poţi să construieşti un hotel şi să nu ai canalizare. Din păcate infrastructura rămăsese la nivelul anilor '90, iar din punct de vedere urbanistic gradul de dezvoltare al construcţiilor a fost de 1 la 5.
Staţia de epurare din Poiană la un moment dat nu mai făcea faţă şi riscam să avem probleme cu infectarea pânzei freatice care ne-ar fi dus într-o altă problemă. Am oprit eliberarea de autorizaţii vreme de doi ani de zile şi s-a construit un canal colector care a preluat surplusul de ape reziduale, a trebuit să străpungem un munte pentru a ajunge la staţia de epurare din Râşnov. A costat în jur de 2 mil - 2,5 milioane Euro.
Ce se construieşte cu precădere în Poiana Braşov?
S-au construit hoteluri, unii au făcut nişte capacităţi excesiv de mari, din punctul meu de vedere. Acum au probleme pentru că această capaciate cu cheltuieli foarte mari nu are acoperire. Omul vine stă o zi-două în Poiană, dar se satură că nu are ce să facă. Unii au venit şi au zis că îşi construiesc o casă de vacanţă, dar de fapt ei au ridicat o pensiune în toată regula, încercând să evite plata unor taxe şi respectarea unor reguli in ce priveste activitatea turistica.
Am încercat să controlăm această situaţie pentru că eu am preluat aceste efecte negative. Am încercat să ţin situaţia sub control şi am creat o asociaţie cu hotelierii din Poiană, încercând să căutăm proiecte împreună şi să ţinem situaţia sub control. E greu să îi faci pe oameni să înţeleagă că ceea ce faci, faci în interesul lor, în primul rând.
Atunci când am sistat eliberarea de autorizaţii din Poiană, foarte mulţi m-au dat în judecată, cerându-mi daune, penalităţi şi cheltuieli de zeci, sute, milioane de Euro, argumentând că le afectez afacerea. Nu au înţeles că acest canal colector era făcut şi gândit în interesul lor, din păcate mentalităţile respective trec peste orice limită a bunului simţ. Atunci, ca primar stai şi te întrebi dacă merită să faci ceva, iar oamenii să înţeleagă că o faci pentru ei. Unii mai au pretenţii că sunt şi investitori.
Ce planuri există pentru dezvoltarea zonei de agrement din Poiana Braşov?
Este un proiect de dezvoltare a domeniului schiabil din Poiana Braşov în primul rând, de modernizare a celui existent, de extindere a domeniului schiabil cu încă trei tronsoane de pârtii, de dezvoltare a transportului pe cablu cu încă două trasee, cu o telegondolă care să lege oraşul de Poiana Braşov. Un proiect pentru două parcări supra şi subterane, una la intrare şi alta în mijlocul Poienii.
Mai vrem să facem trasee de ciclism, de călărie în perioada de vară, primăvară şi toamnă, trasee care să lege Poiana Braşov de zonele învecinate. Iarna să avem acest domeniu schiabil pus la punct, dezvoltat şi modernizat cu zăpadă artificială când temperatura ne crează probleme. Sunt lucruri care sunt prevăzute într-un program al ministerului Turismului şi care se derulează. În momentul de faţă avem un studiu de impact la care se lucrează pentru domeniu schiabil, pentru obţinerea avizului de mediu.
Avem un proiect care a fost licitat, contractat, făcut cu o companie din Austria. Să sperăm că o să îl ducem la bun sfârşit, ţinând cont că România organizează în 2013 Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului European şi o componentă importantă este ca la Braşov să avem infrastructură în acest domeniu, România are o obligaţie în acest sens.
De aceea, la Braşov am construit un patinoar olimpic care acum este foarte comentat de foarte mulţi şi pe undeva este normal pentru că este singurul patinoar din România construit în ultimii 30 ani care corespunde unor competiţii internaţionale olimpice.
Obligaţia este să avem şi un al doilea patinoar de dimensiuni mai mici care probabil va fi construit în Poiană. Şi o componentă importantă este şi acest domeniu schiabil care trebuie pus la punct până atunci şi face parte dintr-un proiect mai amplu care se dezvoltă în zonă şi la Râşnov.
