Investiţii care schimbă faţa Capitalei

Proiectele de infrastructură şi construcţia unor mari centre comerciale sau sportive transformă părţi izolate ale Bucureştiului în zone de calitate.

Accesul mai uşor către centrul oraşului sau către aeroport, prezenţa unui mall sau spaţiile verzi bine întreţinute aduc un plus de valoare unui cartier, iar pe segmentul rezidenţial creşte cererea pentru apartamente. Pe de altă parte, şi investitorii se arată mai interesaţi de achiziţii în apropierea noilor dezvoltări, aproape de finalizare.

Una dintre principa­lele pro­bleme ale Bu­­cureştiului este traficul. Dacă anu­mi­te părţi ale oraşului par con­­damnate să rămână şi în viitorii ani izolate de punctele de interes, există zone a căror faţă e pe cale să se schim­­be în această perioadă. Este vorba de Chitila, zona Orhideea - Leu, zona stadionului „Lia Ma­­no­liu" sau Calea Floreasca - Barbu Vă­că­res­cu. Cartierul Chitila va beneficia, pe lângă un trafic mai fluid, şi de dezvoltarea sectorului de retail, care poa­te atrage şi interesul pentru tere­nuri sau construc­ţii reziden­ţiale. Zo­na stadio­nului „Lia Ma­no­liu", de a­se­­me­­nea, pe lângă consoli­darea in­frastructurii, poate bene­fi­cia şi de o mai bună întreţi­ne­re a spaţiului ver­de din jur. Vom vorbi în cele ce ur­mează despre câteva zone din Ca­pi­tal­ă a căror valoare imobiliară se va îmbunătăţi, odată cu noile in­vestiţii.

Zona Chitila - Bucureştii Noi

Printre cele mai up-grada­te zone ale acestei perioade pa­re a fi Chitila - Bucureştii Noi. Pentru această vară e aş­teptată finalizarea a două noi staţii de metrou pe magistrala 4, Pajura şi Parc Bazilescu. A­ces­tea vor completa traseul Ga­ra de Nord-1 Mai în zona de nord-vest a Capitalei, ofe­rind acces direct la metrou car­tierelor Chitila şi Bucu­reştii Noi.

„Zona Chitila - Bucureştii Noi - Dămăroaia va fi una dintre cele mai dinamice zone ale Capitalei în anii următori. Această parte a oraşului va be­neficia de lucrările masive de infrastructură deja finalizate sau în curs de finalizare, precum inaugurarea noii porţiu­ni din centură ce leagă DN 7 de DN 1A, extinderea li­niei de metrou M4, refacerea completă a Şoselei Chi­tila", a de­clarat Andrei Văcaru, Senior Consultant Jones Lang LaSal­le România. Toate acestea vor facilita accesul atât către centrul oraşului, cât şi către par­tea de nord. „Acest lucru poa­te conduce şi la o dezvoltare puternică a segmentelor de retail şi de rezidenţial", a­dau­gă Andrei Văcaru. O iminentă renaşte­re a reziden­ţialului în zonă e prognozată şi de alţi consultanţi.

Perspectiva pozitivă a zo­nei e îm­părtăşită şi de ur­ba­­niş­ti. „În zona Chi­tila, dis­po­ni­bilul de teren care are re­ţe­lele edilitare în apropiere este foarte mare, spre deosebire de zona de nord, unde foar­te mult te­ren este departe de u-ti­lităţi", a de­clarat Cons­tan­tin Enache, profesor la Ca­tedra de Urbanism a Univer­si­tăţii de Arhitectură şi Urba­nism „Ion Mincu" din Bucureşti.

Nu în ultimul rând, o ma­re va­loare poate aduce zonei ma­rele centru comercial Co­lo­sseum. „Proiectul privat Co­losseum este efectul concret al proiectului de regenerare ur­ba­nă, care redă practic func­ţionalita­tea cartierelor Chitila, Bu­cureştii Noi şi Pa­ju­ra şi ajută la diversificarea direcţiilor în care se dezvoltă oraşul", spune Andrei Chili­man, primarul se­ctorului 1 al Capitalei. Tot ca urmare a trendului de dezvol­tare a zo­nei, de curând a avut loc inaugurarea retailerului de bricolaj Bau­max, în timp ce De­de­man se pre­găteşte să des­chidă o unitate în Bucureştii Noi.

Podul Calea Floreasca - Barbu Văcărescu

Construcţia Podului peste Calea Floreasca şi Barbu Văcă­rescu, la care putem să adău­găm şi lărgirea şoselei Pipera, pot schimba complet accesul spre Pipera - Tunari. Ritmul lucră­ri­lor este destul de alert, iar fi­na­li­zarea acestora va schimba mult accesul spre cea mai bogată zonă de bi­rou­ri din România. „Cu Şoseaua Pi­pera extinsă la şase benzi, de la cele două din prezent, de la clă­di­ri­le din zona Pipera până la staţia de metrou Au­rel Vlai­cu se vor face 5-8 mi­nute, de la 20-30 mi­nute în pre­zent. În aceste noi con­diţii, sisteme­le de shuttle bus vor deveni eficien­te şi practice", spune Raicu. Mai mult decât atât, aceasta vede ca va­riantă de lucru şi noi linii de mi­j­loa­ce de transport public în zonă, astfel încât micro­bu­zele private să de­vi­nă treptat ne-necesare. As­ta pentru că ac­tuala variantă cu mi­cro­bu­zele este u­na de tranziţie, ca urma­re a ab­sen­ţei transpor­tului pu­blic adecvat. „Ală­turi de chiriile mici din zonă (7-11 euro/mp), timpii de acces re­duşi vor impul-sio­na tran­zac­­ţii­le office şi reziden­ţiale", a­daugă specialistul de la Esop.

Cererea pentru terenuri creş­te inevitabil în zonele cu infrastructură mai bună, com­parativ cu cele­lal­te zone. „Pe segmentul terenu­ri­lor, fi­nalizarea unui proiect de in­frastructură poate creşte pre­ţu­rile cu 20-30%, în funcţie de proiect şi de zonă", spun ex­perţi ai Coldwell Banker. Anu­miţi investitori şi-au a­rătat deja interesul pentru pre­luări în zone care au beneficiat de îmbu­nătăţiri. „Spre exemplu, tranzacţia prin care Portland a achiziţionat un teren în zo­na Barbu Văcărescu s-a finali­zat după începerea nivelă­ri­lor pentru realizarea unui pasaj", adau­gă reprezentanţi ai Coldwell.

Zona stadionului „Lia Manoliu"

Anumite zone dobândesc o va­loare mai mare de marke­ting şi prin simpla raportare la un mare pro­iect din apro­piere, luat ca reper. E posibil însă ca raportarea la stadio­nul „Lia Manoliu" ca reper să nu se reducă doar la o ches­tiu­ne de marketing. „Dacă s-a investit aşa de mult în stadion, e de presupus că zona verde din jur nu va fi lăsată în paragină. În plus, chiar dacă me­ciu­rile nu se joacă în fie­ca­re zi sau nu sunt în fiecare zi manifestări culturale de am­ploare, infrastructura spre zo­nă probabil că va fi fluidi­za­tă", spu­ne Constantin Ena­che.

Administraţia are deja în plan un vast proiect de rege­ne­rare urba­nă în zonă, care să aibă drept mo­del Parcul Olim­pic Londra 2012. Dacă sta­dionul este pe terminate, următoarele investiţii vi­zea­ză stră­zi­le care mărginesc zo­na stadionului, zona parcului adiacent şi parcul ce include şi lacul din apro­pie­re. La acestea se ada­ugă investiţii bugetate pentru spaţiile exterioare dintre clădirile cu funcţiuni sporti­ve. Şi clădirile sportive sunt printre factorii care cresc valoarea unei zo­ne, asemeni prezenţei în apropiere a şcolilor sau grădiniţelor.

Chiar dacă estimări pri­vind creşteri de preţ sunt greu de făcut, mai ales pentru această perioadă, rămâne ca sigură creşterea valorii unor zo­ne faţă de cea avută îna­inte de aceste proiecte. Iar dacă sunt atractive, chiar dacă nu creş-te pre­ţul, se poate înmulţi numă­rul tranzacţiilor.

Zona Pasajului Basarab

Pasajul Basarab va flui­diza circulaţia rutieră şi de tramvai pe arcul nord-vestic al Ca­pi­ta­lei, între Bulevar­dul Nicolae Titu­lescu - Şo­sea­ua Orhideelor - Po­dul Gro­­zăveşti - Bule­var­dul Va­si­le Milea. „As­ta va însemna un acces îm­bu­nătăţit către a­eroport şi către zona de nord. Mul­te companii în că­u­­tarea unui sediu dau o mare importanţă acestor as­pec­te (fie datorită vizi­te­lor de­se în/din afara ţării sau vizitelor la/de la parteneri cu birourile în nord)", a de­clarat Mirela Raicu, partener la Esop Consul­ting. Aceasta esti­mează şi pentru zona de vest şi în special cea de centru-vest (Co­troceni, Eroilor, Groză­veş­ti, Semănătoa­rea) un interes crescut din partea clienţilor pe segmentul office.

Dacă fazele incipiente ale unui proiect de amploare sau actuala criză nu cresc atracti­vi­tatea unei zone, cu totul alta e situaţia când pro­iectul se a­propie de finalizare. „Finali­za­­rea u­nor proiecte a dus la creşterea cererii pentru res­pectivele zone. Spre exemplu, pe durata lu­cră­rilor, zona Pa­sajului Basarab a scăzut ca a­tractivitate, dar finalizarea pro­iectului a făcut ca interesul să revină la cotele ini­ţia­le", a decla­rat Alexandru Pri­cop, managing partner Cold­well Banker.