Izolarea blocurilor înalte cu polistiren este interzisă prin lege. Aflaţi care sunt riscurile.

Termoizolarea este un subiect intens abordat în ultima perioadă şi, datorită faptului că se practică mai ales în cazul blocurilor, asociaţiile de proprietari caută cele mai ieftine soluţii. Polistirenul înseamnă, de cele mai multe ori, literă de lege pentru constructorii implicaţi în astfel de demersuri. Şi totuşi, în cazul blocurilor înalte, acesta este interzis prin directive europene. Paradoxal, constructorii par să omită această informaţie, iar riscurile sunt covârşitoare.

Cea mai mare problemă a polistirenului, care este folosit în aproape toate lucrările de reabilitare şi termoizolare, este faptul că este uşor inflamabil. Există materiale la preţuri similare, nou intrate pe piaţa locală, care conduc mult mai greu flacără. Totuşi, prin puterea obişnuinţei, aproape fiecare constructor recomandă polistiren clientului.

„În momentul în care flacăra ajunge la el, este foarte greu de oprit. Tocmai de aceea, conform standardelor europene, izolările cu polistiren sunt permise la clădirile care nu depăşesc 12 metri, adică undeva la patru etaje. Dar aceste directive nu sunt respectate şi la noi, deşi ar trebui.", spune Ciprian Ana, director al Societăţii de Construcţii Start Tehnologic Consult.

Vata minerală şi vata bazaltică sunt două dintre cele mai cunoscute alternative

Faptul că este ieftin reprezintă argumentul suprem în decizia de a cumpăra polistiren. Orice constructor vizează maximizarea profitului şi orice client vrea costul final cât mai mic.  Vata minerală şi vata bazaltică sunt două variante, dar şi ele vin cu tot felul de probleme.

„Preţul vatei este un dezavantaj. Este mult mai scump decât polistirenul, cu 30-40%. Un alt dezavantaj este că vata nu se produce încă pe scară largă în România, este import, iar importurile pot avea probleme uneori. Pe când o fabrică de polistiren putem găsi în orice judeţ. Calitatea însă este adesea îndoielnică, standardul setat la nivel european nu prea este întrunit.", continuă Ciprian Ana.

Izolarea cu polistiren poate duce la mucegai şi condens

Totuşi, pe termen lung, izolarea cu vată este mult mai eficientă. Prelungeşte durata de viaţă a clădirii pentru că o lasă să respire. Desigur, un client neavizat s-ar gândi că preferă polistirenul, care nu permite intrarea aerului din exterior în locuinţă pentru a economisi energie, dar acest lucru are dezavantaje considerabile.

„În momentul în care o clădire este închisă ermetic, se salvează energie, dar construcţia în timp nu este protejată. Începe să apară mucegaiul, condensul, deci nu poţi să îţi doreşti să trăieşti într-o casă închisă ermetic. Trebuie să ai transfer între aerul din casă, care a fost deja folosit, şi cel din exterior. Iar polistirenul nu are acest atribut de a fi un bun conducător de aer şi să lase clădirea să respire.", spune Gino Laioş, manager BIMA Consulting Management.

Există sisteme de izolare care includ faţada şi sunt cu 40% mai ieftine decât cele clasice

Puţini constructori, dar şi mai puţini clienţi, ştiu despre materialele alternative noi, mai eficiente şi chiar mai ieftine. De exemplu, sisteme de faţadă care vin deja montate şi includ atât termoizolaţia făcută cu poliuretan precum şi cărămidă aparentă.

„În mod normal, o placare cu polistiren de calitatea cea mai bună plus montarea unei cărămizi aparente, la o casă de 200 mp preţul este cu tot cu manoperă undeva la 100 euro/mp. Cu materialul acesta care le include pe amândouă, nu poate să depăşească mai mult de 60 euro/mp.", arată Gino Laioş.

Dar clienţii care aleg astfel de soluţii alternative sunt foarte puţini. Cei care merg pe o asemenea soluţie sunt în special cei care au văzut cum se construieşte în alte ţări, au cultură în domeniu sau un constructor care să îi convingă.

„De aceea, peste 90% dintre construcţiile pe care le-am făcut sunt realizate cu polistiren. Celor cu bani, le-aş recomanda vata, dar nici polistirenul nu este o soluţie pe care nu aş recomanda-o.", spune Ciprian Ana.

Cele mai mari probleme pot apărea din cauza izolării deficitare a instituţiilor

„Ne lipseşte încă informaţia, care este esenţială. În alte ţări, polistirenul nu mai este folosit, nu mai este considerat de termoizolare care să aducă toate beneficiile. Sunt mai multe aspecte: durabilitatea în timp, modul în care el reacţionează la temperatură, la faptul că clădirile se mişcă în timp, se mai aşează, iar polistirenul nu oferă garanţia unei lucrări care să arate bine pe termen lung", completează Gino Laioş.

„Se merge tot timpul pe foarte ieftin, deşi asta nu înseamnă neapărat bun. Nu este nici rău, dar sunt situaţii şi situaţii, e ca şi cum ai spune că un singur material textil este bun pentru haine. Depinde foarte mult de funcţia clădirii, dacă este şcoală sau locuinţă sau altceva.", spune profesor doctor Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri.

Problema este la nivel de mentalitate. Specialiştii în domeniu spun că este necesară schimbarea unor generaţii întregi de constructori pentru a deschide piaţă către soluţii noi.

CITEŞTE ŞI: Lumea se pregăteşte pentru ce este mai rău, iar România devine o ţară-refugiu