Cumpără o casă astăzi, dacă îţi permiţi, însă nu vinde o proprietate decât dacă ai neapărat nevoie de bani – sfatul îi aparţine unui consultant imobiliar cu experienţă de aproape opt decenii. Cel mai în vârstă broker imobiliar american a văzut cu ochii săi destule boomuri şi crize imobiliare, iar concluziile şi învăţămintele sunt mai mereu aceleaşi.

29659-97ani.jpgPrezent pe piaţa imobiliară din Seattle încă din 1936, George W. Johnson a fost cel mai în vârstă broker imobiliar american, lucrând zilnic până în 2011, când avea nu mai puţin de 98 ani.

„Am trecut prin multe suişuri şi coborâşuri”, declara acesta, amintindu-şi de boomul imobiliar ce a urmat după Cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi de criza din anii ’70, când cel mai mare angajator din Seattle, Boeing, a trebuit să renunţe la mii de angajaţi.

Johnson spunea că a învăţat numeroase lecţii, de-a lungul anilor. Cea mai importantă dintre ele: după fiecare criză imobiliară, piaţa s-a dezvoltat şi mai mult, iar preţurile le-au depăşit pe cele anterioare. Investitorii imobiliari nu trebuie decât să aibă răbdare şi tăria necesară să depăşească toate răsturnările de situaţie.

Piaţa imobiliară de astăzi, „o joacă” faţă de vremurile cu adevărat grele din trecut

Johnson nu a lucrat mereu în industria imobiliară. Născut într-o familie de fermieri din Dakota de Sud, în 1912, Johnson s-a stabilit în Seattle, în timpul crizei economice începută în 1929 (denumită Marea Depresiune). Nivelul şomajului ajunsese la 30%, oamenii care locuiau pe străzi nu reprezentau ceva neobişnuit, cozile pentru mâncare oferită de autorităţi se întindeau pe străzi întregi. Datorită dificultăţilor financiare, Johnson muncea pe unde apuca, iar în 1936, a început să cocheteze cu imobiliarele.29660-5.jpg

„Puteai cumpăra cea mai bună proprietate din cartierul Ballard pentru 3.500 dolari. Vremurile erau extrem de grele. Piaţa imobiliară din prezent este „mic copil”, prin comparaţie. Iar în afara Marii Depresiuni, a fost şi secetă în aceeaşi perioadă, ceea ce agrava situaţia”, a declarat nonagenarul, într-un interviu acordat MSN.

Johnson a reuşit să găsească o nişă la vremea aceea, devenind un agent imobiliar ce pune accent pe relaţia cu clientul, fiind mai mult decât un intermediar între vânzător şi cumpărător. La sfârşitul Celui de-al Doilea Război Mondial, când economia americană a luat avânt, acesta şi-a deschis propria agenţia în cartierul Ballard, iar până în anul 2011, a lucrat numai în domeniul imobiliar. Primul contract semnat a fost pentru o casă ce a costat 1.500 dolari, estimată la circa 300.000 dolari în prezent.

Sfaturi imobiliare, de la un broker cu experienţă de peste 70 ani

Atenţie la oraşele care depind de o singură companie sau industrie – acestea sunt mult mai vulnerabile şi au mai mult de suferit de pe urma recesiunii. Un exemplu din experienţa sa este economia oraşului Seattle, ce a fost extrem de afectată la sfârşitul anilor ’60, când gigantul Boeing a concediat peste 60.000 angajaţi care locuiau în zonă. Un consultant nu numai că trebuie să analizeze piaţa în care vrea să lucreze pe termen lung, însă trebuie să îşi consilieze clienţii să privească dincolo de valoarea proprietăţii şi să studieze economia unei zone, înainte de a face vreo achiziţie.

Nu trebuie să fii lacom – consultantul imobiliar cu experienţă de peste şapte decenii susţine că „lăcomia în formă pură” este motivul celei mai recente crize imobiliare ce s-a extins în afara SUA: oamenii s-au lăsat duşi de val, iar băncile au profitat de entuziasmul de moment şi au oferit credite ieftine.

„În urmă cu câţiva ani, oricine cumpăra o proprietate imobiliară, creştea preţul, îl dubla şi făcea un profit rapid. Oamenii semnau contracte bancare pe care, la modul teoretic, ştiau că nu le vor putea susţine pe termen lung, iar instituţiile financiare îi încurajau în acest demers, pentru a obţine profituri uriaşe, la rândul lor”, dezaproba specialistul american.

Responsabilitatea personală ar trebui să fie baza oricărei tranzacţii imobiliare, iar fiecare potenţial cumpărător ar trebui să îşi evalueze onest posibilităţile financiare şi să fie circumspect în legătură cu ofertele „prea bune ca să fie adevărate”. Sigur că nu putem anticipa orice, iar singurii demni de compătimire sunt cei care şi-au făcut corect calculele, însă şi-au pierdut locul de muncă şi apoi şi locuinţa. Cu toate acestea, suferinţa lor se transformă în câştigul şi bucuria unui alt cumpărător, considera consultantul.

Sincronizarea este extrem de importantă – într-o piaţă ca cea actuală, orice tânăr care nu şi-a cumpărat o locuinţă ar trebui să îşi achiziţioneze una, este unul dintre sfaturile lui Johnson. O piaţă ce funcţionează după regulile impuse de cumpărători poate fi o ocazie unică în viaţă, iar valoarea proprietăţilor cumpărate în vremurile acestea nu va face decât să urce, deoarece preţurile sunt la minimum în anii de criză. Mai mult, dobânzile băncilor sunt acum la un nivel extrem de scăzut şi vor urca pe termen lung, deci costurile unui împrumut vor creşte semnificativ.

Dacă nu ai nevoie urgentă de bani, nu vinde – vânzătorii vor continua să joace după regulile impuse de cumpărători, astfel că nu vor avea de câştigat prea mult cât de curând. Mai mult, clienţii dispuşi să investească vor veni cu oferte sub preţul iniţial, deoarece ştiu că oferta este mai mare decât cererea şi că este o piaţă a cumpărătorilor. În ciuda dificultăţilor încă prezente pe piaţa imobiliară, perioada de agitaţie s-a încheiat, în mare parte, a mai declarat specialistul american. Urmează o perioadă de liniştire, după care piaţa va începe să crească – încet, dar sigur.

 

AFLĂ dacă: 2013 va fi un an de acalmie pe piaţa imobiliară. Va urma relansarea?

 

5 March 2013