MAI
|
|
|
Legea faţadelor, complicată de directivele europene
Renovarea faţadelor nu este greoaie doar din cauza proprietarilor care refuză să coopereze, ci şi din cauza situaţiei complicate a clădirilor de patrimoniu. O directivă europeană, care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor, presupune obligaţia autorităţilor de a renova anual 3% din totalul clădirilor publice, pentru a se reduce în timp consumul de energie. Aceasta este practic o completare a legii faţadelor, care face ca proprietăţile statului să fie nu numai prezentabile, ci şi economice.
Reabilitarea Centrului Istoric al Capitalei, un proiect de peste 26 milioane lei
Suma estimată pentru reabilitarea Centrului Istoric al Capitalei în 2011 este de 21,3 milioane lei fără TVA, după ce, anul trecut, au fost ...
Una dintre cele mai mari provocări pentru renovarea faţadelor este Centrul Vechi din Capitală. Dealtfel, Primarul General Sorin Oprescu a şi dezvoltat un sistem prin care să uşureze acest demers. Pentru ca lucrările să nu se facă pe banii statului, Oprescu a propus un sistem de „adopţie":
„De cele 4 case care aparţin Municipalităţii şi pe care le-am identificat, ne vom apuca în perioada următoare. Vom avea discuţii şi cu marile concerne, ca fiecare să-şi adopte câte o casă, căreia să-i refacă faţada. Mă refer la casele cu parter şi un etaj, iar pe cele mai înalte o să începem să le consolidăm. Este vorba de parteneriate în sistem public-privat, care presupun o concesiune temporară şi aici ma refer la clădirile cu spaţii comerciale la parter. Deja cu unii dintre proprietarii de magazine am căzut de acord să-şi refacă faţadele, chiar dacă nu sunt proprietari", a arătat Oprescu.
Consumul de energie ar putea fi redus, cu ajutorul statului, cu până la 60%
Potrivit proiectelor europene însă,
Reabilitarea faţadelor, făcută fără acordul proprietarilor
Guvernul pune piciorul în prag: proprietarii care au case cu faţade degradate trebuie să le repare de urgenţă. Dacă nu vor face acest lucru, ...
nu doar faţadele ar trebui refăcute, ci şi întregul sistem termic. Acest lucru înseamnă însă de multe ori compromiterea aspectului exterior, lucru neacceptat în cazul unei clădiri istorice. Cea mai mare parte din clădirile publice din România au o valoare arhitecturală care trebuie protejată în cazul unor lucrări de termoizolare. Sectorul public acoperă aproximativ 12% din stocul de clădiri, iar termoizolarea acestor clădiri ar putea reduce energia consumată de aceste imobile cu aproximativ 60%, potrivit specialiştilor.
„Este important ca această lege să fie aplicată cu discernământ. Termoizolarea trebuie implementată numai după efectuarea de măsurători şi în urma unei analize atente, multe dintre aceste clădiri nici măcar nu necesită termoizolare. Avem cunoştinţă de probleme după ce au fost termoizolate clădiri care nu aveau nevoie de astfel de intervenţii. În plus este o greşeală să termoizolezi o clădire de început de secol sau din perioada interbelică, care are în primul rând nevoie de consolidare şi renovare!", subliniază arhitectul Roxana Roşca, partener fondator al biroului ZIP BDX Studio.
Statul ar putea cheltui un minimum de 10.000 euro pe operaţiuni de eficientizare energetică
Există însă şi varianta izolării interioare, care ar trebui să fie luată în calcul de stat, dat fiind faptul că este cea mai ieftină soluţie posibilă. De asemenea, este şi singura variantă care asigură integritatea arhitecturală a faţadelor, având în vedere că multe dintre clădirile publice au valoare de monument. Costurile pentru izolarea interioară a pereţilor unei clădiri de 250 de metri pătraţi sunt de aproximativ 10.000 de euro. Dar aceştia ar putea fi bani aruncaţi în vânt, dacă nu se lucrează cu o echipă de montaj cu experienţă, care să fie foarte atentă la o serie de detalii ce asigură durabilitatea şi calitatea tehnică a acestor lucrări.
„Este indicat să se apeleze la firme de construcţii care au mai executat lucrări de aces tip, fiind vorba despre execuţii mai complexe, în care fiecare detaliu contează. De asemenea, în astfel de proiecte este necesar să se execute şi o renovare exterioară, sau cel puţin o impregnare a faţadei folosind materiale hidrofobe, care să protejeze peretele de pătrunderea apei de ploaie.", declară George Bocai, Director Tehnic Duraziv.
Comisia Europeană mai propune utilizarea contoarelor inteligente pentru creşterea economiei energetice. Statele membre au obligaţia de a implanta acest tip de contoare pentru cel puţin 80% dintre consumatorii finali până în 2020, cu condiţia să fie posibilă introducerea de sisteme inteligente şi în alte reţele, precum cele de termoficare, răcire şi gaze, astfel încât toate acestea să contribuie la construirea unei pieţe performante.
Citeşte şi Centrul Vechi rămâne o dărăpănătură, cu toate bunele intenţii ale Primăriei Generale
Lucrările de reabilitare din Centrul Vechi durează deja de mai bine de cinci ani. Dar în loc să arate mai bine, zona se degradează. Primarul ...
Centrul Vechi rămâne o dărăpănătură, cu toate bunele intenţii ale Primăriei Generale
