Șapte din zece lifturi din România reprezintă un pericol pentru cei care le folosesc. Indiferent dacă este vorba despre blocuri de locuințe sau instituții, lifturile ar trebui evitate. Multe dintre ele și-au depășit perioada de viață și de opt ori, iar autoritățile nu au nici măcar în intenție ideea de a le înlocui cu unele noi. Din punctul lor de vedere, serviciile de mentenanță își fac treaba cât se poate de bine și schimbarea ascensoarelor ar fi o investiție nejustificată.

40468-lift_vechi.jpgCele mai multe lifturi sunt fabricate între anii 1970 și 1985. Cu toate aceste, există un număr important de clădiri vechi din anul 1930 în care se folosesc și acum lifturile care au fost date în folosință odată cu clădirea. Unele sunt întreținute, altele mai puțin sau deloc, dar chiar și aceste lucrări de mentenanță sunt insuficiente, pentru gradul de uzură la care sunt supuse.

„Lifturile din blocuri, de exemplu, au o durată de viață cuprinsă între opt și 12 ani. Pentru cele mai intens folosite, cum sunt cele de transport de marfă sau cele industriale, perioada de viață este cuprinsă între cinci și nouă ani. dar acestea sunt doar specificații tehnice văzute mai degrabă ca precauții nejustificate de către cei care ar trebui să impună schimbarea lor”, explică pentru IMOPEDIA.ro Ana Tatu, arhitect ArtProiect.

Legea contrazice documentația tehnică. Legal, lifturile vechi pot fi păstrate până nu se mai găsesc piese de schimb

Legea actuală contrazice însă documentația tehnică. Potrivit legii, deținătorii lifturilor nu trebuie să le schimbe decât atunci când nu se mai produc piese potrivite pentru reparații. Există însă obligativitatea modernizării ascensoarelor, potrivit cerințelor de siguranță ale momentului.

„În ultimii ani, tehnologia a avansat rapid, iar noi modele de ascensoare au fost introduse în fiecare an. Există lifturi care grupează călătorii în funcție de etajul la care urcă, lifturi fără casa liftului și lifturi care reutilizează energia. Lifturile moderne pot fi sigure și economice, sau măcar să respecte normele europene în domeniu, iar acest lucru nu este valabil la șapte din zece lifturi din blocurile vechi”, explică arhitectul Ana Tatu.

În Parlament se negociază un proiect de lege care prevede schimbarea lifturilor la nivel național

Această situație ar putea să se schimbe, în urma unei inițiative recente care a ajuns în atenția Parlamentului. Potrivit acesteia, lifturile ar trebui schimbate în momentul în care documentația tehnică solicită acest lucru sau la expirarea duratei normale de funcționare a ascensoarelor aflate în uz. Un alt lucru modificat de lege este modul în care se va plăti pentru aceste modificări.

„În momentul în care blocul este dat în folosință, el este trecut în proprietate privată. Prin urmare, finanțarea nu se poate face nici prin fonduri guvernamentale, nici prin fonduri europene. Pentru schimbare, toți locatarii să se pună de acord asupra achiziției unui lift nou. Ceea ce este aproape întotdeauna imposibil, locatarii nu prea se pot pune unanim de acord nici măcar în prinvința chestiunilor care nu implică cheltuieli. Așa cum este proiectul de lege dezbătut de parlament în acest moment, plata s-ar putea face prin fonduri guvernamentale”, explică arhitectul.

În acest moment, la nivel național există aproximativ 35.000 de ascensoare aflate în ansambluri rezidențiale sau instituții, cu grad înalt de uzură, a căror întreținere a devenit dificilă atât din punct de vedere tehnic cât și financiar. 

CITEȘTE ȘI:

 

11 July 2016