Uniunea Europeana si Primaria Capitalei finanteaza cu 5,6 milioane de euro, din fonduri destinate zonelor defavorizate,  racordul la conductele cu apa si de canalizare ale celui mai mare si mai luxos cartier privat de vile din Romania, proprietatea unui grup de firme controlat de "Puiu" Popoviciu.

Banii sunt alocati prin programul pentru Coeziune Economica si Sociala, care are ca scop diminuarea diferentelor dintre zonele sarace si cele bogate. Cartierul este in proprietatea unui grup de firme controlat de milionarul in dolari Gabriel „Puiu” Popoviciu.

Finantarea de la UE si de la primarie a fost acordata cu prioritate prin programul PHARE 2001-2002, in timpul guvernarii Nastase, la propunerea Primariei Capitalei si a Ministerului pentru Dezvoltare si Prognoza. In acelasi timp, 1.800 de strazi din cinci sectoare ale Bucurestiului stau la coada pentru aceleasi utilitati publice.

De altfel, n-ar fi primul caz in care fondurile UE au fost utilizate in mod impropriu de fosta guvernare pesedista.

Beneficiarii ajutorului european

Cel mai luxos cartier privat din Romania beneficiaza de un sprijin de la Uniunea Europeana si Primaria Capitalei in valoare de 5,6 milioane de euro. Banii au fost alocati pentru a aduce conductele de canalizare si de apa la „buza” complexului imobiliar privat.

Proiectul „Baneasa Investments” a fost demarat de grupul de firme in spatele carora se afla Gabriel „Puiu” Popoviciu, in parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti.

Popoviciu este ginerele fostului ministru ceausist Ion Dinca, zis „Teleaga”, fost viceprim-ministru. Considerat unul dintre cei mai bogati romani, afaceristul are o avere estimata de revista „Capital”, in anul 2003, la 100 milioane de dolari.

Pentru companiile care realizeaza si detin cartierul Baneasa Investments, controlate de omul de afaceri, lucreaza si fostul sef de cabinet al lui Adrian Nastase, Sorin Tesu.

Planul de avizari

Cum se face ca cea mai scumpa investitie imobiliara privata beneficiaza de ajutor financiar de la statul roman si de la UE pentru reteaua de canalizare?

In iunie 2001, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti a obtinut titlul de proprietate asupra celor 220 de hectare pe care se va ridica investitia imobiliara. In acea perioada, pe teren erau cultivati pomii fructiferi ai universitatii.

In luna septembrie a aceluiasi an, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a propus Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov proiectul „Ameliorarea zonei suburbane de nord a Bucurestiului - retea apa si canalizare”, cu finantare europeana. Planul viza taman finantarea racordarii zonei cu pomi la conductele de canalizare si apa ale Capitalei.

Procedura administrativa pentru finantare s-a derulat rapid si eficient. In martie 2003, proiectul a si fost votat in Consiliul Municipiului Bucuresti, prin Hotararea 55/2003. Decizia a fost semnata de presedintele de sedinta Stelian Galetuse, reprezentant in consiliu din partea PDSR, in acea perioada.

„Nu eu stabilesc prioritatea proiectelor”

Interesant este ca acesta este singurul proiect pentru utilitati publice derulat de Primaria Capitalei cu fonduri europene, desi alte cartiere mai sarace ale Bucurestiului si dens populate asteapta inca racordarea la canalizare si apa.

Directorul Directiei de Utilitati Publice din Primaria Generala a Bucurestiului, Valentin Stanescu, ne-a declarat: „Nu eu stabilesc prioritatea proiectelor.

Eu le execut. In prezent, acesta este singurul proiect cu finantare de la Uniunea Europeana derulat de Directia Utilitati Publice a Primariei Capitalei”.

Ionut Bodea, directorul de marketing al companiei Baneasa Investments SA, firma creata special pentru proiectul imobiliar, ne-a declarat ca racordarea la reteaua de apa a fost suportata financiar de proprietarul complexului.

 „Estimarile financiare ale proiectului nostru includ toate cheltuielile care ne apartin pentru a putea asigura functionalitatea obiectivelor dezvoltate.

Bransamentul (definit ca fiind tronsonul de conducte intre reteaua principala si consumatorul final) se face in orice situatie pe cheltuiala consumatorului, in acest caz a noastra, si a fost deci inclus in estimarile financiare ale proiectului”, ne-a declarat Ionut Bodea, director de marketing la Baneasa Investments.

Un cartier de lux in nordul Bucurestiului

Locuitorii viitorului cartier construit de Baneasa Investments vor trebui sa scoata din buzunar minimum 200.000 de euro, cat costa cea mai ieftina locuinta din cele 3.000 care se vor construi.

Valoarea cartierului a fost cifrata la peste doua miliarde de euro. Oficialii Baneasa Investments estimeaza ca investitia va aduce la bugetul local al Bucurestiului aproximativ 770 de milioane de dolari, proveniti din taxe si impozite generate de aceasta dezvoltare economica.

Racord direct la teava cu bani a Uniunii Europene

Dan Nicula, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov, institutie care a avizat ca banii UE sa intre pe conducta de la Baneasa, ne-a declarat ca decizia de finantare a fost luata pe baza criteriilor „legate de utilitatea proiectului”.

Totusi, Nicula sustine ca, potrivit procedurii, decizia finala pentru finantarea acestui proiect a apartinut fostului Minister al Dezvoltarii si Prognozei.

„Proiectul a fost prezentat Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, organism format din 16 reprezentanti ai guvernului si 16 reprezentanti ai Consiliilor Regionale.

Decizia finala privind finantarea proiectelor a apartinut acestui organism si, bineinteles, Delegatiei Comisiei Europene, careia i s-a prezentat spre aprobare fiecare proiect (la nivel de documentatie de licitatie) din lista aprobata de CNDR”, mai spune Nicula.

„Zona populata avea prioritate”

Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei, recunoaste ca la o astfel de finantare ar fi trebuit sa aiba intaietate zonele aglomerate ale Bucurestiului. „Este evident ca zona populata avea prioritate.

In 2001 s-a stabilit prioritatea numai pentru canalizare, apa urmeaza. Canalul colector trebuia sa faca legatura intre Aeroportul Otopeni si punctul de colectare C1. La acel moment s-a ales drumul cel mai scurt. Stiu proiectul, pentru ca atunci eram director la Utilitati”, ne-a declarat Murgeanu. 
Acesta sustine ca partea de sud a Bucurestiului este „intr-adevar catastrofala” si ar trebui sa beneficieze de programe de dezvoltare.
„E de dorit ca si sudul sa fie dezvoltat, nu doar la nord, sa le faci la aia de toate.

Sudul este la nivelul secolului 19. Cand ploua se inunda si au gripa aviara pe-acolo. Intr-adevar, Bucurestiul a fost dezvoltat mai mult la nord. Mai avem un pic si ne unim cu Ploiestiul.

Este anormal sa privesti Bucurestiul doar de la nord, pentru ca Bucurestiul nu inseamna numai Baneasa, Primaverii. Ne luptam acum tare pe zona de sud, pe sectoarele 2, 3, 4, 5. Videanu chiar a propus sa facem un aeroport in sud, ca sa se dezvolte”, a mai afirmat Murgeanu.

Baneasa - zona cu handicap economic?!

Baneasa Investments, investitia privata despre care proprietarii sustin ca este cel mai mare proiect de dezvoltare urbana din Europa, se afla in cea mai exclusivita zona a Bucurestiului.

Cu toate acestea, primaria a inclus, in 2001, racordul la reteaua de apa si canalizare pe lista de prioritati pentru programul de Coeziune Economico-Sociala, destinat zonelor defavorizate.

Politica programelor de coeziune economico-sociala are ca scop producerea de „efecte pozitive asupra zonelor in dificultate”. „Marile disparitati economico-sociale persista intre statele membre sau intre zone.

Aceste prapastii intre bogatie si dinamism economic sunt create de lipsa unor factori-cheie ai competitivitatii, precum investitiile in infrastructura materiala, inovatie si resurse umane.

Statele membre sau regiunile au nevoie de o sustinere a politicilor comunitare pentru a depasi acest handicap”, este descris programul in cel de-al treilea Raport al Comisiei Europene despre Coeziunea Economico-Sociala, publicat in anul 2004.

Potrivit indicatiilor Comisiei Europene, programul ar trebui sa se concentreze asupra zonelor geografice cu „dificultati structurale specifice, cum ar fi zonele industriale in reconversie, zone urbane/rurale cu handicap natural sau demografic”. Totusi, finantarea a ajuns in zona de nord a Bucurestiului, acolo unde locuiesc multi dintre bogatii Romaniei, selectati in Top 300.

In timp ce milioanele de euro de la UE si Primaria Capitalei vor sustine acest proiect privat, alte 1.800 de strazi de la periferia Bucurestiului asteapta racordarea la reteaua de apa si canalizare.

In  Sectorul 1 al Capitalei, in care se afla Baneasa Investments, locuitorii cartierelor Vatra Noua si Straulesti asteapta de 30 de ani  racordarea la reteaua de apa si canal.

 

Articol integral in Evenimentul Zilei

 

Marius Draghici

3 July 2006