Consolidarea clădirilor cu risc seismic este una dintre cele mai anevoioase proceduri. Legislaţia are nevoie de îmbunătăţiri, costurile sunt neclare până în ultimul moment iar proprietarii sunt, pe bună dreptate, reticenţi la a semna orice fel de contract în această direcţie. Primăria Municipiului Bucureşti a decretat că se vor implementa schimbările necesare, cu menţiunea că, din acea clipă, oricine se va mai opune procesului de reconsolidare va fi aspru sancţionat.

32313-clo_76429100.jpgÎn momentul în care o clădire este catalogată drept având risc seismic, aproape întotdeauna există cineva care depune contestaţie. Iar incidenţa acestui lucru este cu atât mai mare cu cât creşte clasa de risc seismic. Pentru a nu fi în situaţia de a plăti cheltuielile de consolidare, proprietarii preferă să acţioneze Primăria în judecată. Acest lucru se traduce însă în alt fel de costuri.

„Pentru a se elabora o nouă expertiză tehnică, cel care contestă trebuie să suporte integral costurile. Este necesară finanţarea proprie pentru că respectiva clădire a fost expertizată iniţial pe bani publici, iar acest lucru nu se poate face de câte ori depune cineva o contestaţie”, arată oficialii Primăriei Municipiului Bucureşti.

Această cheltuială imputată contestatarilor se adaugă unei liste lungi de cheltuieli pe care oricum trebuie să o suporte cei care sunt puşi în situaţia de a-şi reabilita clădirea de locuinţe. Una dintre marile probleme ale întregului proces de consolidare este faptul că nu se poate stabili cu exactitate cât va costa totul, de la începutul lucrărilor.

„Într-o lucrare de consolidare trebuie mai întâi să decopertezi, să vezi în ce stare se află structura clădirii şi ce este de făcut şi abia apoi să stabileşti nivelul cheltuielilor. Nu poţi stabili valoarea de la început pentru că, pe parcursul lucrărilor, pot apărea nu una ci mai multe situaţii neprevăzute, de la desfacere la decopertare”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Cristian Tararache, constructor specializat în consolidări.

Refuzul de a semna sau prezenta actele este legal acum, dar ar putea fi sancţionat în viitor

Aceste neajunsuri conduc la refuzul proprietarilor de a plăti, ceea ce înseamnă că nici nu sunt dispuşi să semneze sau să prezinte documentele legale pentru demararea proiectării şi execuţiei lucrării de consolidare.

„Acest tip de problemă apare şi la persoanele juridice, o situaţie de înţeles, de altfel, în condiţiile în care lucrările de consolidare ar întrerupe activitatea firmei şi astfel nu ar mai putea fi realizate veniturile care să finanţeze lucrările de renovare”, continuă constructor Cristian Tararache.

În acest context, Primăria Bucureşti a considerat necesar să modifice legislaţia în domeniu. Proiectul înaintat prevede în primul rând elaborarea unor standarde de cost. Pe baza acestora, va fi posibilă estimarea cheltuielilor finale. De asemenea, a fost introdusă posibilitatea recuperării cheltuielilor din alocaţii de la bugetul de stat. Acestea ar putea fi oferite în cazul în care lucrările de consolidare nu au fost finalizare într-un termen de doi ani de la finalizarea proiectării. De asemenea, odată cu consolidarea, ar putea fi refăcute şi faţadele. Toate aceste modificări ar putea rezolva o bună parte din plângerile proprietarilor. Dar dacă după aplicarea lor vor exista proprietari care blochează lucrările prin nesemnarea sau neprezentarea documentelor necesare, atunci va exista posibilitatea acţionării în instanţă a acestora.

CITEŞTE ŞI: Cutremurele dese scumpesc asigurările


7 November 2013