|
|
|
Nordul imobiliar al Capitalei se va extinde mai incet
oomul rezidential din aceasta zona este pe cale sa fie stopat, insa nu doar din cauza noroiului.
Ofamilie de intreprinzatori, venita din Buzau (sa-i spunem familia
Ionescu), a cumparat in anul 2000 o casa intr-unul dintre ansamblurile
rezidentiale din Pipera. Erau multumiti, chiar fericiti de noul mod de
viata burghez dus la periferia orasului. Pentru ca, trebuie sa
recunoastem, viata la curte are mult mai multe avantaje comparativ cu
viata de la bloc. Problemele au inceput sa apara insa in scurt timp si
din toate partile. In 2002, o casa care abia implinea cinci ani a
inceput sa dea semne de oboseala. Clapetele antirefulare incepeau sa
cedeze la fiecare ploaie mai mare, pe alocuri se cernea tencuiala de pe
pereti sau aparea igrasia, iar din 2003 au devenit tot mai frecvente
penele de curent, zona fiind in plina expansiune rezidentiala si nu
numai.
Pe langa toate acestea, familia Ionescu a mai descoperit si cat poate
fi de dificil sa cresti un copil intr-o zona cu transport public slab
dezvoltat. In momentul in care juniorul familiei a ajuns la varsta la
care poate fi trimis la gradinita, au constatat ca e foarte greu sa
asiguri transportul copilului dinspre, dar mai ales catre casa. „Am
preferat bona, dar am constatat ca nici asta nu era o solutie fericita.
Am schimbat bona dupa bona, majoritatea refuzand sa vina in Pipera
pentru ca nu aveau cum sa se deplaseze. Apelam la cunostinte si amici
cu masina sa ne aduca bona acasa. Nici taximetristii nu veneau la
apeluri, spuneau ca-si distrug masinile“, isi aminteste capul familiei.
Deznodamantul a venit de la sine. In 2006, satui de viata la tara,
membrii familiei Ionescu au vandut casa din Pipera, la pret dublu fata
de cel de achizitie, si s-au mutat in Bucuresti, in zona Unirea (la
Fantani).
Problemele precum cele pe care le-a intampinat familia Ionescu fac
parte din cotidianul vietii pentru cei care locuiesc in zone de tip
Pipera. Unii rabda, in asteptarea unei imbunatatiri a conditiilor de
trai, iar altii, precum familia despre care am vorbit, „demisioneaza“
si se intorc in Bucuresti. Agentii imobiliari sustin ca multe case din
zonele de intensa dezvoltare de la periferia Capitalei si-au schimbat
proprietarii de doua sau chiar trei ori.
Voluntari: dezvoltare imobiliara conditionata
Marturia unui fost locatar din Pipera si migratia locuitorilor - spre
alte ansambluri rezidentiale de la periferie sau spre oras - nu sunt
suficiente insa pentru a contura imaginea vietii in cartierele de lux
de la marginea Bucurestiului. Sunt multi locuitori care, in pofida
noroiului, a strazilor cu cratere, a lipsei unor dotari urbane
(transport public, servicii, utilitati) sunt satisfacuti de alegerea
facuta. Dan Apostol, proprietarul unei case situate tot intr-un
ansamblu rezidential, spune ca este multumit de alegerea facuta si de
modul de viata dus. Din pacate, recunoaste acesta, in ansamblu e vopsit
gardul, iar afara-i leopardul. „Avem asfalt si strazi acceptabile in
interiorul cartierului, dar cum iesim afara dam peste gropi si noroi.
Nu mai zic de infrastructura edilitara care exceleaza prin absenta“,
spune Dan Apostol.
Un seminar desfasurat saptamana trecuta, dedicat dezvoltarii orasului
Voluntari, a adus un val de noi sperante pentru toti locuitorii zonei:
primarul Costel Pandele vrea sa stopeze viitoarele investitii
rezidentiale in zonele lipsite de utilitati. „Daca primarul Pandele (al
orasului Voluntari - n.r.) va realiza doar un sfert din planurile
anuntate pentru dezvoltarea orasului, eu as fi mai mult decat
multumit“, afirma Dan Apostol.
Care sunt proiectele edilului din Voluntari? Cum le va pune in
practica? Primarul Costel Pandele este sigur pe el: „In momentul în
care vine cineva si ne spune ca vrea sa faca un proiect imobiliar, il
vom intreba in cat timp va fi finalizat acesta. Vom vedea apoi daca,
pana la finalizarea proiectului, primaria are resursele pentru
implementarea infrastructurii în zona unde va fi realizat proiectul.
Daca se poate, vom elibera autorizatia de constructie“. In cazul in
care autoritatile locale nu au posibilitatea implementarii
infrastructurii pana la finalizarea proiectului, autorizatiile de
constructie vor fi eliberate doar daca dezvoltatorii vor introduce în
contractul de vânzare a locuintelor o clauza prin care beneficiarii se
vor putea muta în imobile doar dupa finalizarea lucrarilor de
infrastructura. Mai mult decat atat, Pandele a precizat ca, în vederea
realizarii infrastructurii din Voluntari, primaria va accesa în acest
an credite în valoare de 80 milioane euro. Printre proiectele pe care
primaria le are în vedere pentru acest an sunt un bulevard cu trei
benzi pe sens si constructia unei statii de epurare.
Bucurie pentru unii, tristete pentru altii. Investitorii, mai ales cei
particulari, care vor sa-si construiasca acolo case, ar putea sa nu
poata obtine autorizatie de construire daca zona in care detin teren nu
se afla in planurile de echipare urbana ale primariei Voluntari. Acest
lucru ar putea stopa ritmul de noi constructii din Pipera-Voluntari si
ar putea duce la scumpirea zonelor aflate in planurile de dezvoltare a
orasului.
Electricitatea, luxul cartierului de lux
In afara de aceasta decizie administrativa, o serie de retele edilitare
- in particular cele de curent electric - deja nu mai fac fata
solicitarilor actualilor consumatori. Intr-un top al celor mai
enervante aspecte ale vietii la curte intr-o zona de dezvoltare
rezidentiala poate fi trecuta cu siguranta problema furnizarii
curentului electric. Desi conectarea la reteaua electrica este mai
rapida si mai ieftina comparativ cu aductiunea de gaze, apa sau canal,
in zona Ilfov existenta unui stalp de electricitate nu garanteaza decat
livrarea de curent… discontinuu.
Reteaua electrica din zonele periferice ale Capitalei da cele mai multe
batai de cap rezidentilor de aici. Specialistii in piata energetica
spun ca retelele din zona au fost realizate cu zeci de ani in urma si
au fost capacitate la nevoile din acea vreme ale localitatilor
respective; adica un consum casnic si agrar, in cadrul fermelor sau
atelierelor.
Practic, ca si in cazul altor utilitati (apa, canal, gaze), extinderea
retelelor de curent electric, dar mai ales marirea capacitatii s-au
facut intr-un ritm mult inferior dezvoltarilor imobiliare din zona.
Ansamblurile rezidentiale au crescut intr-un ritm alert in toate zonele
de langa oras. Dar innordul si nord-estul Capitalei s-au construit cele mai multe locuinte,
cladiri de birouri, centre logistice si comerciale, toate acestea
supunand furnizorul de electricitate unui val de noi solicitari.
Analistii in piata energetica afirma ca problemele retelelor electrice
nu tin de gradul de acoperire, ci de capacitatea de a asigura necesarul
de energie solicitat de clientii din zona. Daca societatile din
sistemul energetic ar fi investit in dezvoltarea capacitatilor, nu doar
a sistemului de distributie, probabil ca astazi clientii din acele
zone, dar si din Bucuresti, nu s-ar fi confruntat cu desele pene de
curent.
Cele mai mari probleme le intampina consumatorii care locuiesc in
ansamblurile rezidentiale din Voluntari (Pipera) si Tunari. Un factor
in plus care duce la inrosirea firelor de curent electric este lipsa
distributiei de gaze in multe zone de la periferia Capitalei.
Dezvoltatorii institutionali si particularii au fost nevoiti sa se
adapteze situatiei si au mers pe solutiile bazate pe curent (centrale
individuale de incalzire electrice, plite de gatit electrice), fapt
care solicita serios si asa incarcata retea de electricitate. In lipsa
gazelor, chiar si noile mari dezvoltari rezidentiale, aflate acum in
diverse faze de constructie, merg pe solutii electrice.
Dat fiind ritmul actual de constructii si intentiile de construire
anuntate de catre dezvoltatori, viitorul electric al zonelor periferice
nu suna deloc bine. In lipsa unor investitii pentru marirea
capacitatilor de generare a curentului electric si pentru extinderea
celor de gaze, boomul actual trait de zonele rezidentiale de la
periferia Caitalei ar putea fi stopat pe termen nedeterminat.
