Dezinteresul inexplicabil al autorităților pune piedică dezvoltării orașelor românești, deși există posibilități infinite. Există idei, proiecte, oameni dispuși să se implice, sunt chiar și fonduri europene care pot fi accesate, însă cele mai multe inițiative sunt înfrânate de autorități. La noi, proiectele urbane presupun, într-o majoritate covârșitoare, reparații de străzil și trotuare, ceea ce ne face să rămânem la o diferență de zeci de ani de alte orașe europene.
Descrisă mereu drept o țară „cu potențial”, România nu reușește totuși să țină
pasul cu modelele europene. Cu toate că intră în topul țărilor cu cea mai bună viteză a internetului, deși aptitudinile demonstrante de tinerele generații sunt căutate de marile companii
internaționale, iar ideile românilor sunt aplaudate și implementate în afară, nivelul de dezvoltare rămâne sub media europeană: avem printre cele mai mici salarii, printre cele mai scăzute
niveluri de trai și speranțe de viață din UE, o infrastructură care lasă de dorit, iar exemplele pot continua.
„Avem atâtea atuuri de partea noastră, dar refuzăm cu încăpățânare să le folosim. Există idei și proiecte excelente, care se împotmolesc în lipsa de interes a celor care ar trebui să fie responsabili. Sunt români inteligenți și bine pregătiți care vor să pună umărul la dezvoltarea țării, dar împiedicați de șpăgi, tărăgănare și neîncredere. Sunt zeci și zeci de milioane de euro oferite de UE anual și rămase nefolosite, spre surprinderea europenilor. Dar poate că nu ar trebui să ne mai mirăm, într-o țară în care până și fotbalul este lăsat la mâna lui Dumnezeu”, punctează pentru IMOPEDIA.ro unul dintre angajații Agenției pentru Dezvoltare Regională.
Planificarea urbană inteligentă, nu este doar un lux pentru cetățeanul de rând, ci este o necesitate economică
La nivel global, urbanizarea a început să se accelereze, în ultimele două decenii: aproape jumătate din populația lumii trăiește la oraș, procentul fiind chiar mai ridicat în statele dezvoltate. În următorii 30 de ani, gradul de urbanizare va ajunge chiar la 70%, potrivit statisticilor ONU. România nu face excepție, deși la momentul acesta, avem unul dintre cele mai mici niveluri de urbanizare din Europa, conform INS. Mai important, contribuția la PIB a companiilor din mediul urban este semnificativă, industria IT&C, a serviciilor sau turismul fiind principalele ramuri care au contribuit la creșterea economiei, în ultimii ani. În acest context, planificarea inteligentă a vieții urbane devine mai mult decât un lux pentru cetățeanul de rând – devine o necesitate economică.
- Conceptul de „oraș inteligent" a apărut prima dată în urmă cu aproape 100 de ani, când au fost implementate sisteme de semaforizare automată a traficului rutier în Houston, Texas
- Între timp, au apărut denumiri precum orașe digitale, comunități electronice, cyberville sau telecity
- La nivel mondial, Singapore, Tel Aviv, Amsterdam, Barcelona sau Stockholm sunt printre cele mai tehnologizate metropole, reprezentând un exemplu pentru restul lumii
„Cred că oricine este de acord că, în orașele prezentului, proiecte precum traficul sau parcarea inteligentă sunt mai mult decât necesare. Totodată, managementul gunoiului sau al serviciilor (de transport, medicale, sociale, etc.) pot și trebuie să fie informatizate. Beneficiem de o structură informatică ce ne permite să putem implementa în orice moment astfel de proiecte, ele nu mai sunt deloc futuriste, ci extrem de actuale și imperios necesare. Majoritatea locuitorilor de la oraș au telefoane inteligente, este nevoie ca și autoritățile să înceapă să profite de pe urma tehnologiei. Companiile private au planuri și investesc constant în sisteme inteligente, dar autoritățile par să fie total dezinteresate de reducerea costurilor și de îmbunătățirea condițiilor de viață”, subliniază pentru IMOPEDIA.ro inginer Mihai Trașcă, manager proiect IT Digital Dev.
În provincie, autoritățile noastre se concentrează aproape în totalitate pe reparații și întreținerea străzilor și trotuarelor
Dacă în cele cinci mari orașe românești se mai văd excepții, proiecte de actualitate, datorate exclusiv presiunii venite din partea ONG-urilor sau mediului privat, în restul orașelor din țară, dezvoltarea urbană înseamnă, în anul 2016, astuparea gropilor, schimbarea bordurilor sau reparația trotuarelor. Din fericire, mai sunt câteva cazuri izolate unde renovarea clădirilor istorice se regăsește pe agenda autorităților, dar informatizarea sistemelor de management a orașului încă pare un proiect SF.
„Dacă discutăm de infrastructura rutieră și pietonală, cele mai multe proiecte urbane sunt axate pe reparații și întreținere de străzi și trotuare. Această direcție este dată, pe de o parte, de necesitățile de renovare în ceea ce privește infrastructura locală și, pe de altă parte, de posibilitatea de accesare a fondurilor comunitare. Refacerea zonelor istorice, a piețelor pietonale și a parcurilor reprezintă alte investiții ce ocupă un volum important în lucrările ce se execută în zonele urbane”, declară Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica, companie românească producătoare de pavele, borduri și rigole vibropresate pietonale și carosabile, ale cărei comenzi din sectorul public au reprezentat 60% din businessul anului trecut.
Într-o lume în care viitorul se întâmplă azi, transformarea orașelor noastre în smart cities este e o mișcare necesară, pentru a putea micșora prăpastia dintre România și Occident - o subliniază și oamenii de afaceri străini, și reprezentanții europeni, și românii preocupați să aibă o viață mai bună aici. Interesul și implicarea autorităților s-ar traduce prin beneficii majore precum mărirea productivității, reducerea poluării, ridicarea nivelului de trai, etc.
CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:
23 June 2016
