Palatul Parlamentului. Îl ştim cu toţii. Îl ştie întreaga lume. Este visul măreţ al lui Ceauşescu de a aduna într-un singur loc tot aparatul administrativ. Este a doua cea mai mare clădire din lume ca suprafaţă, după Pentagon. A intrat în Cartea Recordurilor pentru asta. Tot Cartea Recordurilor a consemnat-o drept cea mai grea dar, mai ales, cea mai scumpă clădire din lume. Pentru Ministerul Finanţelor însă, valoarea ei este zero. Deloc întâmplător, totuşi. O clădire cu valoare zero are impozite zero.
Casa Poporului ar fi trebuit să plătească impozite de 24 mil. euro în ultimii 20 de ani
Casa Poporului este şi acum un proiect la fel de controversat ca şi atunci când a
început construcţia lui. Şantierul propriu-zis a început în anii 1980, când au fost demolaţi peste 7 km² din vechiul centru al Capitalei şi au fost mutaţi peste 40.000 de oameni din această
zonă. Aparent, şantierul încă nu s-a închis. Palatul Parlamentului nu are nici acum recepţia finală întocmită, la aproape 30 de ani de la începutul lui. Nu că nu ar fi terminat, căci este
utilizat la modul intensiv de zeci de ani deja. Dar pentru stat, este mai comod aşa. O clădire care nu are recepţia făcută este o clădire care practic nu există, deci nu trebuie să plătească
impozite.
„Nu există o lege care să te oblige să faci recepţia finală. Sunt şi recepţii pe stadii intermediare de construcţie, dar recepţia în baza căreia se trece construcţia în circuitul taxelor şi impozitelor este recepţia finală.", a declarat Raluca Dima, broker Neocasa.
Zero lei plătiţi pentru o clădire ale cărei costuri erau estimate la 1.75 miliarde dolari americani în 1989 şi 3 miliarde euro în 2011. Zero lei pentru o clădire care anual produce chirii zdravene din târguri imobiliare sau din nunţi, baluri şi conferinţe.
Sursa: mfinante.ro
„Dacă sălile sunt folosite pentru evenimente sau spectacole, ar trebui să se plătească un impozit proporţional cu suprafaţa folosită pentru aceste activităţi.", a comentat pentru emisiunea "În Premieră" de la Antena 3, avocat Biriş Goran.
„Ca specialist, dar şi ca simplu contribuabil, situaţia mi se pare revoltătoare. Trebuie să ne gândim la sumele pe care le plătim noi ca impozite. Nu ne rămâne decât să ne intrigăm şi să sperăm că într-o bună zi, Casa Poporului nu o să mai valoreze zero lei.", conchide Raluca Dima.
De impozitele pe Casa Poporului ar trebui să beneficieze locuitorii sectorului 5
Un calcul arată că pentru cei 10.000 mp care se închiriază anual ar fi trebuit plătit în ultimii 20 de ani un impozit de 24 milioane euro. De impozitul pe aceste săli ar trebui să beneficieze locuitorii sectorului 5. Tot ei vor susţine din buzunare şi eventuale pagube aduse acestei clădiri, care nefiind asigurată, ar fi reparată din bani publici. Statul este deci la mijloc într-o ecuaţie câştigătoare pentru el în orice situaţie.
De menţionat în acest context este faptul că oricine poate să ia orice bun din clădire, pentru că nu există un inventar. Şi totuşi, pentru realizarea acestei impunătoare clădiri s-au folosit:
- 1.000.000 m³ de marmură
- 480.000 m³ de betoane de marcă superioară (B400)
- 5.500 de tone de ciment
- 65.000 de tone de oţel beton
- 42.000 de tone de otel laminat şi profile
- 20.000 de tone de nisip
- 1.000 de tone de bazalt
- 900.000 m³ de esenţe de lemn
- 3.500 de tone de cristal
- 200.000 m³ de sticlă
- 2.800 de candelabre
- 220.000 m² de covoare
- 3.500 m² de piele.
La construcţie au participat 200 de arhitecţi şi aproximativ 20.000 de muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi. Muncitorii erau de fapt militari forţaţi să muncească voluntar.
Casa Vernescu nu valorează mai nimic pentru statul român
Dar Casa Poporului nu este un exemplu unic de abuz al statului. Casa Vernescu - un
monument istoric aflat în centrul Bucureştiului, pe Calea Victoriei, o clădire construită în secolul XIX, a cărei valoare reală de piaţă estimată la 10 milioane euro - valorează pentru stat
doar 664 lei.
Iar această sumă este calculată pentru 3.000 mp construiţi şi 4.700 mp teren. Spre comparaţie, pentru o casă veche, cu trei camere şi 121 mp construiţi, în aceeaşi zonă, se plăteşte un impozit de 765 lei anual.
Desigur, ar exista varianta reevaluării. Dar impozitul calculat la valoarea estimată ar fi de 150.000 euro pe an, nu de 15 euro pe an, cât se plăteşte acum. O situaţie care nu are cum să fie avantajoasă.
Sursa: mfinante.ro
„Interesul lor nu este să reevalueze clădirile şi să le aducă la situaţia reală. Pentru că dacă nu faci reevaluarea din trei în trei ani, se adaugă un impozit de 10% din valoare. Dar normal că statului îi convină să plătească 10% din 600 de lei valoare de inventar decât să plătească 1,5% din 10 milioane euro, de exemplu. Nu există măsuri care se pot lua legal, pentru că nu îi poţi obliga la reevaluare. E o opţiune. Nu vrea să reevalueze, plăteşte 10%.", explică specialistul Neocasa.
Guvernul şi Palatul Prezidenţial, următoarele pe lista neplatnicilor
Guvernul şi Palatul Cotroceni sunt şi ele pe lista clădirilor subevaluate grosier. Palatul Victoria are în acte o valoare de 1,1 milion euro. Pentru o suprafaţă de 28.000 mp şi un teren de 8.000 mp, această sumă este hilară. Preţul de piaţă în acest moment este estimat la 50-55 milioane euro.
Palatul Cotroceni, ale cărui corpuri au suprafeţe însumate de 14.000 mp construiţi şi un teren de 190.000 mp, are în acte preţul de 4 milioane euro. La valoarea de piaţă însă, ar putea fi vândut la cel puţin 30 milioane euro, arată specialiştii.
Curtea de Conturi a tras nenumărate semnale de alarmă referitoare la această situaţie. Potrivit calculelor instituţiei, anual se pierd 5,5 miliarde euro prin neplata impozitelor unor astfel de
clădiri. Adică un sfert din datoria către Fondul Monetar Internaţional. Şi totuşi, nimeni nu este tras la răspundere.
Vezi ce eveniment imobiliar se ţine în Palatul
Parlamentului
13 June 2011
