Patru paşi pentru achiziţia casei de vis

Câţiva cumpărători îţi dezvăluie patru paşi esenţiali pentru a avea propriul „cămin".

1. Decizia de achiziţie

Vlad Andrei Kinn din Bucureşti se gândea să-şi cumpere o locuinţă proprie încă din anul 2000. Lucra la Connex, avea un salariu bun, dar jobul era part-time, astfel încât banca nu i-a acceptat dosarul şi nu avea destui bani.

S-a gândit chiar şi la varianta construirii unei case în regie proprie şi a şi achiziţionat un teren, pe care între timp l-a vândut.

S-a apucat de căutat locuinţă în mod serios în urmă cu doi ani, dar s-a speriat de preţurile din 2008 şi a preferat să mai aştepte. Apoi au început ieftinirile, care au însemnat pentru Kinn un adevărat maraton al vizionărilor.

A descoperit întâmplător campania „Goana după Casă" organizată de Imopedia, care îi putea uşura căutarea, după ce, în doar câteva luni a văzut peste 60 de apartamente şi a dat peste 100 de telefoane. „Goana după casă" este un reality-show online care prezintă problemele cu care se confruntă zece tineri aflaţi în căutarea unei locuinţe.

Bogdan Iliescu, din Râmnicu-Vâlcea, locuia până acum câteva luni într-o garsonieră închiriată. Plătea chirie 400 de euro pe lună şi, întrucât îşi făcea planuri de căsătorie cu prietena lui, a început să se gândească serios la variantele prin care şi-ar putea cumpăra propria casă.

„Decizia a fost precedată de nenumărate calcule şi nopţi nedormite", îşi aminteşte el. A văzut doar trei proiecte şi s-a decis să se mute într-un apartament cu două camere în Titan, pentru care a dat 80.000 de euro.

2. Cum alegem locuinţa?

Vlad Kinn a căutat într-o primă fază un apartament nou. După ce a vizitat câteva locuinţe din această categorie s-a răzgândit. „Majoritatea apartamentelor pe care le-am văzut erau prost făcute, neizolate fonic.

Am mers într-un apartament dintr-un complex nou şi auzeam ce fac vecinii de la două apartamente distanţă sau de câte ori cobora sau urca liftul", povesteşte el. În cele din urmă, a ales un apartament vechi cu trei camere la intersecţia străzilor Iancului cu Pantelimon.

A dat 70.000 de euro pe 74 de metri pătraţi într-un bloc construit în 1984.Au fost totuşi şi norocoşi care şi-au găsit „căminul visurilor" într-un complex rezidenţial nou, chiar dacă între timp şi-au dat seama că visul frumos mai are şi ceva... pete negre. Pentru profesorul Avram, apartamentul din complexul Edenia a fost „o dragoste la prima vedere".

„Preţul cerut în 2006 de dezvoltator era chiar mai bun decât cel al pieţei pentru apartamente vechi din zone apropiate", spune profesorul de engleză care a pornit în căutarea unei case în urmă cu trei ani, atunci când s-a căsătorit.

Livrarea a fost întârziată însă cu câteva luni. Tot răul spre bine însă, pentru că Avram a beneficiat de reducerea TVA-ului pentru locuinţele noi de la 19% la 5%. Apartamentul cu două camere avea un preţ 72.500 de euro la semnarea contractului, dar preţul plătit la final a fost de 64.000 de euro.

Nu toţi amatorii de casă în proprietate au însă norocul de a-şi vedea visul cu ochii. Dana Martin şi Marius Popescu au primit preaviz de la proprietarul garsonierei în care stăteau cu chirie în urmă cu două luni. Şi cum se săturaseră de investit atât financiar, cât şi emoţional în case care nu le aparţineau, au decis să-şi cumpere propria lor locuinţă. Momentan, cei doi locuiesc în zona bulevardului Ferdinand, tot cu chirie.

Vecinii sunt un criteriu important pentru mulţi dintre cei care îşi caută o casă. Una dintre primele întrebări pe care le adresa Vlad Kinn agenţilor imobiliari atunci când discuta cu ei despre o posibilă vizionare era: „Cum sunt oamenii care locuiesc în acest bloc?". Din păcate, spune Kinn, puţini au reuşit să-i răspundă. De fapt, neprofesionalismul agenţilor imobiliari a fost cea mai mare problemă a lui Kinn în ultimii doi ani.

„Până acum, nu am găsit niciun agent care să răspundă la toate întrebările mele referitoare la imobil: an de construcţie, structură, compartimentare, suprafaţă utilă, scara blocului, vecini, aspectul etajului, facilităţi din împrejurimi", spune Kinn, după ce a trecut prin momente în care îi venea să stea în continuare cu părinţii, ca să scape de coşmarul vizionărilor „pe ghicite".

De agenţii imobiliari se plâng şi Dana Martin şi Marius Popescu. Ultima discuţie cu un reprezentant al breslei este elocventă. Găsiseră un anunţ imobiliar care respecta cerinţele pe care ei le aveau. Au stabilit o întâlnire cu agentul imobiliar care intermedia vânzarea locuinţei. În timp ce se îndreptau, cu metroul, spre locul de întâlnire primesc un telefon din partea agentului: „Domnule Popescu, nu mai veniţi. De fapt, daca vreţi, veniţi dar spuneţi-mi vă rog dacă aveţi maşină 4x4, pentru că drumul de acces la acea clădire se face pe o stradă «muntoasă». Nu vă faceţi griva fi asfaltat în vreo doi ani".

În paralel cu impedimentele legate de găsirea casei dorite, cei care intenţionează să cumpere o locuinţă îşi fac calcule peste calcule legate de banii necesari achiziţiei.

Bogdan Iliescu a avut noroc pentru că jumătate din banii necesari i-a primit de la părinţii lui şi ai prietenei sale. Tatăl lui a făcut un credit pentru cei 20.000 de euro. Şi Bogdan a fost nevoit să apeleze la bănci pentru partea lui din sumă. A depus actele pentru credit în primăvară. După o lună şi ceva, în care a făcut drumuri aproape zilnice la bancă de unde i se cereau constant acte noi, a primit răspunsul favorabil.

A luat un credit pe patru ani de la BCR şi plăteşte 865 de euro pe lună. Vlad Andrei Kinn a făcut şi el un credit cu rată fixă şi plăteşte 425 de euro pe lună.

A luat la rând toate băncile din Bucureşti până a găsit una care să îi accepte dosarul, deşi are un venit suficient de mare. Nu a ales „Prima Casă" pentru că nu are încredere în programul guvernamental. Amenajările într-o locuinţă veche costă până la 10.000 de euro

„Dacă întârzii trei luni cu ratele, ţi se ia casa automat. Nici măcar nu se ştie cine ia casa, banca sau statul. În al doilea rând, dobânda băncii nu este garantată", explică el.

Cristina Marian nu a avut însă altă variantă în afara programului „Prima Casă". Dar surpriza a intervenit când, după zeci de telefoane date la agenţiile imobiliare sau la proprietarii unor apartamente scoase la vânzare, a constatat că peste 60% dintre cei care vând vor banii pe loc şi nu prin credit.

Profesorul Avram a rezolvat destul de uşor problema finanţării pentru că avea deja 90% din suma necesară, astfel încât în doar două săptămâni a obţinut un credit de nevoi personale de la BRD.

4 Probleme postachiziţie

Avram este în general mulţumit de noua locuinţă pentru că are un aspect diferit, cu finisaje moderne. În plus are acces la parcare şi la un mic spaţiu verde. Dacă în cazul izolaţiei termice Avram nu are nimic de reproşat constructorului, nu acelaşi lucru îl spune în ceea ce priveşte izolaţia fonică, insuficientă la pereţii dintre apartamente.

„Nici instalaţiile sanitare nu sunt de cea mai bună calitate, iar ghena din interiorul blocului răspândeşte la parter mirosuri nu tocmai plăcute", spune profesorul. Ligia şi Florin Marinache au intrat şi ei în „Goana după casă" şi sunt perseverenţi în încercarea de a se muta într-un bloc nou.

Doar că sunt pe cale să-i „împuşte", spun ei, pe arhitecţii care au gândit clădirile moderne. Au fost încântaţi de aspectul exterior şi de designul plăcut şi modern al unui bloc nou situat în zona Brâncoveanu.

„Lucrurile nu sunt întotdeauna aşa cum par şi ne-am convins de asta imediat ce am intrat în bloc, adică într-un hol îngust, în care liftul parcă nici nu fusese prevăzut în proiectul iniţial şi era plantat acolo, oarecum forţat, reducând şi mai mult dimensiunea căii de acces", îşi amintesc ei cum a decurs una dintre vizionări.

La etaj, au constatat că uşa de la intrarea în apartament se deschidea într-un unghi de maximum 60 de grade, oprindu-se în tocul uşii de la baie.

Şi pentru că vorbim de calcule, un alt lucru pe care orice cumpărător ar trebui să-l ia în considerare este amenajarea ulterioară a locuinţei. Indiferent că este vorba de finisaje sau doar de mobilier, tot mai sunt necesari nişte bani în plus.Bogdan Iliescu a scos bani din buzunar încă din prima zi în care s-a mutat pentru o saltea de pat şi un frigider, iar Vlad Andrei Kinn a pregătit 7.000 de euro pentru zugrăvit, schimbarea gresiei şi mobilier.

Informează-te intens!

„Ne dorim ca prin experienţele directe ale celor zece participanţi la campania «Goana după Casă» să contribuim la îndepărtarea blocajelor informaţionale de tot felul cu care se confruntă cei aflaţi în căutarea unei locuinţe", spune Răzvan Muntean, manager general Imopedia.

Pentru această campanie au fost selectaţi mai ales tineri, deoarece organizatorii consideră că acest segment de cumpărători are în acest moment nevoie stringentă de informaţie şi suport. Şi asta pentru că sunt cel mai adesea condiţionaţi să-şi găsească o locuinţă într-un timp scurt.

„Chiar dacă toţi concurenţii sunt tineri, am încercat să selectăm profiluri şi motivaţii diferite de cumpărare, pentru a putea oferi soluţii cât mai multor vizitatori ai site-ului", precizează Muntean.

Tweet

Voteaza articolul:

| Aprecierea vizitatorilor:

Stirile zilei

În Kiev, segmentul rezidenţial este dominat de câteva ...

Preţuri de guerrillă, la TNI: preţurile vilelor pornesc de ...

Recuperatorii de datorii, spaima clienţilor rău-platnici

Top 10 – Cei mai înalţi zgârie-nori ai anului 2011

Zona Eminescu sau cum se adaptează luxul bugetelor de criză

Încotro se îndreaptă piaţa imobiliară din Cehia? De patru ...