MAI
|
|
|
Povestea unui speculant de terenuri spusă de el însuşi
„De mic am avut veleităţi de colecţionar. Am început cu surprizele de la pachetele de gumă. După câţiva ani am trecut la numismatică. Când am strâns cea mai mare colecţie din zona mea a Bucureştiului, interesul mi-a scăzut şi am trecut la filaterie (filatelie n.red.). Şi aici, în câţiva ani, am reuşit să-mi umplu biblioteca cu clasoare de timbre. La 14 ani aveam deja cea mai mare colecţie dintre cunoscuţi. Cum diferenţa dintre bărbaţi şi copii este doar preţul jucăriilor, iată că, după 30 de ani, am ajuns să «colecţionez» titluri de proprietate", aşa începe scrisoarea de promovare a lui Mihnea Bălescu, pe a cărui carte de vizită, în dreptul funcţiei, scrie cu litere mari DEVELOPER.
Mihnea, după cum îl cunosc sătenii de pe lângă Bucureşti, mai are şi funcţia de consilier local în comuna Bolintin-Deal, este membru în Comisia Economică, în Comisia de Dezvoltare Regională, în Comisia de Urbanism şi în Comisia de Investiţii - pe scurt: tot ce ţine de bunăstarea localităţii. Înainte să ajungă la acest statut a făcut speculă cu apartamente vechi din Bucureşti pe care le cumpăra la licitaţiile organizate de tribunal, le renova şi le vindea mai scump. După ce lumea a început să îşi piardă interesul, a intrat pe zona terenurilor. „Şi de aici nu a durat mult până să prind gustul pentru dezvoltare (developing). A fost mai greu până să fac prima stradă şi prima urbanizare. Restul a venit de la sine", mai spune în scrisoarea sa.
Cu cărţile de vizită la ţărani
A prins trenul El Dorado-ului imobiliar şi a făcut tranzacţii „frumoase" cu omul de afaceri Dan Fischer sau cu un avocat al lui Dinu Patriciu.
„Am în proprietate un milion de metri pătraţi de teren. 99% a fost cumpărat de la ţărani cu 1-5 euro/mp. Câştig în jur de 1.000 de euro la un lot de 500 de mp vândut. Nu am avut în viaţa mea credite. Terenurile le cumpăr din banii câştigaţi din vânzare", povesteşte Mihnea Bălescu.
Aria sa de acoperire sunt localităţile Bolintin Deal, Bolintin Vale, Grădinari, Ulmi, Crivina, Crevedia Mare, Crevedia Mică, Domneşti, Bragadiru, Ciorogârla, Clinceni şi Joiţa. În fiecare localitate are câte o familie care îi intermediază tranzacţiile şi care primeşte între 200 şi 300 de euro la fiecare intermediere. La poarta acestor familii atârnă permanent anunţul de cumpărare de teren agricol.
„Iniţial am împărţit cărţi de vizită prin sate şi acum când ţăranii au nevoie de bani pentru o nuntă, un botez sau pentru spital îl caută pe Mihnea. Au încredere în mine pentru că ştiu că le dau banii promişi", spune acesta.
Vânzări cu pătrăţica
Povesteşte cum şi-a construit portofoliul ca pe un joc de puzzle. I-au trebuit 6-7 ani să comaseze 200.000 mp de teren pe care are acum desenat un proiect în formă unui sat tribal. Afacerile i-au mers strună câtă vreme îl contactau investitorii imobiliari dornici de suprafeţe de teren mai mari, acum însă lucrurile au luat o altă turnură.
„Cumpăr teren cu ţăieţelul şi vând cu pătrăţica. Din 2008 vând doar către end-useri. Anul acesta am vândut 20 de loturi de câte 7-800 de mp. Preţul mediu al unui loc de casă este de 100 mil. de lei vechi, adică cât 2-4 pachete de ţigări pe metru pătrat", mai spune afaceristul.
Nu are firmă şi nici nu intenţionează să îşi facă. Lucrează pe persoană fizică şi se laudă că vinde terenuri în papuci de casă. Spune că nu îl mai interesează apartamentele şi că nu cumpără terenuri decât de la ţărani. Este pasionat de sporturi extreme şi în timpul liber face scufundări, căţărări şi ski nautic.Exemple precum cel al lui Mihnea Bălescu este de aşteptat să apară tot mai des. Mulţi speculanţi au cumpărat sute de hectare de teren agricol în jurul Bucureştiului în speranţa că vor reuşi să marcheze un profit uriaş din vânzarea către investitori. O parte au reuşit, alţii vând acum pe bucăţi parcelele pe care le-au adunat.
cautam din toamna lui 2009.la el am gasit cel mai ieftin.sunt la 50m de o padure.imi place.