Piaţa imobiliară din România este, în continuare, una imatură. Atât clienţii, cât şi dezvoltatorii, se adaptează din mers şi, treptat, înţeleg valorile reale pe care se poate construi un segment imobiliar solid. Aspecte precum echilibrul dintre calitate şi preţ sau materiale inovatoare sunt privite cu scepticism de o piaţă care este obişnuită să cumpere cele mai ieftine produse şi să folosească doar tehnologii ale generaţiilor trecute. 

26474-modern-window-design-in-homes.jpgGeamurile, de exemplu, sunt folosite de români în special pentru a izola fonic. Puţini sunt cei care ştiu sau folosesc geamurile de design, cele care se curăţă singure sau cele care controlează cantitatea de lumină care intră în locuinţă. Toate aceste produse se fac la fabrici din România, dar pleacă la export, acolo unde clienţii sunt deschişi tehnologiei şi vor să încerce şi produse care nu sunt folosite în mod tradiţional pe piaţa de construcţii. 

Piaţa imobiliară din România a urmat un traseu care nu i-a permis să se maturizeze în modul tradiţional. După perioada comunismului şi până la începutul anilor 2000, a fost o permanentă stagnare. Abia după anul 2005, când împrumutul ipotecar a fost pus la dispoziţia publicului larg, au început investiţiile. Momentul a fost intens speculat de investitori, care au urcat imediat preţurile la cote fabuloase. În mod normal, această etapă ar fi trebuit să se consume de la sine în câţiva ani şi apoi preţurile să scadă treptat, până la nivelul accesibil cumpărătorului. În acest răstimp, atât clienţii cât şi investitorii ar fi avut timp să se familiarizeze cu noi produse şi strategii de vânzări.

Arhitecţii şi constructorii au încurajat un nou val în imobiliare: eficientizarea energetică sub orice formă

Dar criza a lovit, iar piaţa a ars rapid câteva etape esenţiale. Constructorii şi arhitecţii au fost prea ocupaţi să supravieţuiască, pentru a mai avea timp să educe piaţa cu privire la produsele revoluţionare din lume. Abia acum, când eficienţa energetică a devenit o prioritate şi pentru România, când piaţa pare să se fi stabilizat, am început să vorbim din nou despre evoluţie. Sectorul sticlei este unul dintre cele care resimt schimbarea.  

Trebuie precizat că arhitecţii s-au convins de beneficiile şi avantajele noilor tipuri de sticlă şi încep treptat să extindă aplicarea acestora şi în sectorul rezidenţial, pentru locuinţe noi, dar şi pentru renovări. De altfel, întotdeauna la clădirile de birouri s-au utilizat ultimele tehnologii în domeniul materialelor de construcţie, acestea fiind adoptate ulterior de către sectorul rezidenţial”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Jerome Lionet, director general Saint-Gobain Glass România.

România produce pentru Bulgaria, Serbia, Turcia, Grecia, Rusia şi Ucraina

Simţind apetitul companiilor pentru materialele moderne, producătorii de sticlă şi-au diversificat puternic gama. Ba chiar şi-au deschis fabrici în România. Acum se produc chiar la noi geamuri cu control al transparenţei şi luminozităţii, geamuri care păstrează temperatura optimă de-a lungul întregului an sau geamuri care se curăţă singure, pentru suprafeţe greu accesibile, precum pereţii exteriori sau acoperişuri. O bună parte din producţie pleacă însă la export.

În ceea ce priveşte volumul exporturilor Saint-Gobain Glass România, acestea se ridică la o cota importantă  din producţie, fabrica de la Călăraşi fiind unul dintre cele mai importante centre de producţie si dezvoltare ale grupului din regiune.”, continuă Jerome Lionet.

Geamurile de calitate trebuie să reziste cel puţin 25 ani, indiferent de vreme, anotimp sau construcţie

Comportamentul de cumpărare al românilor este însă încurajator. Tot mai mulţi înţeleg importanţa calităţii produsului şi nu aleg direct cel mai mic preţ. Până la urmă, sticla nu reprezintă mai mult de 20-25% din proiect, astfel încât folosirea unei sticle performante nu ridică decât marginal preţul final al vitrajului.

„Atunci când analizează  oferte concurente, clienţii trebuie să ţină cont de faptul că un preţ  serios se calculează pe baza unui tablou de tâmplărie care determină materialele necesare,  fiecare cu calitatea şi cu preţul aferent. Alegerea exclusivă după criteriul unui preţ mic este o greşeală frecventă, deoarece aparentul câştig pe termen scurt se poate transforma într-o pierdere pe termen lung. Tâmplăria termoizolantă de calitate ar trebui să fie o investiţie pentru cel puţin 25 de ani şi să mulţumească proprietarul în fiecare zi, indiferent de vreme, anotimp, zgomot sau tip de construcţie”, conchid oficialii Uşi-Ferestre-Termopane.ro.

CITEŞTE ŞI: Case fabricate şi împachetate în România, trimise către Anglia, Belgia sau Australia

 

24 September 2012