România atrage atenția pieții internaționale de arhitectură cu mai multe proiecte, ridicate în toată țara. Zece dintre acestea au fost analizate atent de cei mai mari arhitecți ai lumii, cu scopul de a oferi premii pentru arhitectură contemporană. Însăși participarea este încurajatoare pentru România, care până recent nu a reușit să se califice pentru a participa la acest top.

Școala de arhitectură românească este una dinamică, iar arhitecții vor să demonstreze  valoarea proiectelor lor. Problema este că numărul clienților interesați să investească în opere de artă arhitecturală este încă foarte scăzut, așa că multe dintre proiectele strălucitoare rămân pe hârtie. Cu toate acestea, anul acesta a fost unul spectaculos pentru România. 10 proiecte au fost acceptate într-unul dintre cele mai prestigioase concursuri internaționale: Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană – Mies van der Rohe 2017. Este vorba despre clădiri pe care românii le admiră zi de zi și care merită recunoaștere internațională, iar participarea în sine este văzută drept o performanță, de către arhitecți.

„Sunt încântat să observ că bogăția și diversitatea arhitecturii europene este prezentă în acest top. Când ne uităm la lista acestor clădiri, sperăm ca măcar unele dintre ele să devină moștenirea arhitecturii de mâine”, a declarat Michel Magnier, Director al Culturii and Creativității din Comisia Europeană. 

Una dintre aceste clădiri este Celebrul SIMBIO Kitchen&Bar din București.

41496-arhitecti_simbio.jpg

Tot din București, în același top au mai intrat și teatrul independent Point, care se află într-o casă din secolul 19, consolidată, restaurată și extinsă.

41495-arhitecti_point.jpg

Și o clădire rezidențială din București se află pe această listă: proiectul Demosthene 29. Aceasta impresionează prin grădina englezească și conceptul de clădire verde, prin suporturile de plante cățărătoare montate de jur împrejurul construcției. 

41492-arhitecti_demostene.jpg

Clădirea de birouri Aaron Florian, tot din București, cu etaje care se retrag pentru a oferă luminozitate mai mare etajelor superioare, se află și ea în top.  

41493-arhitecti_florian.jpg

Din restul țării, se găsește pe listă Palatul din Blaj, care a fost  creat în anul 1930, dar a suferit modificări notabile în timp. Printre cele mai recente și importante, se află completarea acestuia cu o sală polivalentă.

41489-arhitecti_blaj.jpg

În Brașov, unul dintre cele mai complexe proiecte rezidențiale a atras atenția arhitecților internaționali. Este vorba despre o casă care a fost construită la mijlocul secolului trecut, deteriorată chiar printr-un proces de restructurare, apoi reconfigurată ca o prezență discretă și bine încadrată în mediul înconjurător.

41490-arhitecti_casa_brasov.jpg

Tot în Brașov, casa cu etaj transparent a intrat și ea în top. Este vorba despre o locuință care are o construcție translucidă construită peste casa inițială, la solicitarea proprietarului, care avea nevoie de mai mult spațiu. 

41491-arhitecti_casa_e_brasov.jpg

Și un proiect urban a ajuns în top: reabilitarea Pieței Cetății din Baia Mare. Zona a fost completată cu spații verzi, iluminare suplimentară făcută spectaculos în copaci, pe ramele ferestrelor și în pavaj. În ultimul rând, este vorba despre o clădire multifuncțională de birouri.

41494-arhitecti_piata_baia.jpg

Dintre toate acestea, doar proiectul Take a(l)titude a intrat pe lista scurtă și niciunul nu a ajuns pe lista finaliștilor.

 

20 June 2017