Abordarea dură pentru care Fondul Monetar Internaţional este recunoscut poate avea efecte dezastruase în România, cu atât mai mult cu cât ţara noastră nu are nevoie de măsuri extreme, conform datelor economice. Declaraţia le aparţine specialiştilor Reuters, care se arată îngrijoraţi despre viitorul României, într-un editorial personal.

23384-debt_consolidation.jpgCondiţiile de o asprime excesivă au dus la reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, un procent mai însemnat decât în orice altă ţară. Premierul Emil Boc a demisionat de curând, iar protestanţii împotriva reformei prind din ce în ce mai mult curaj. Rigoarea exagerată impusă de FMI poate aduce, pe termen lung, mai mult rău decât bine, avertizează analiştii Reuters.

Deşi reprezentanţii oficiali declară că doresc să mai domolească din reputaţia de temut a FMI, din păcate, România a primit numai tratamentul care se ridică la nivelul reputaţiei „de vampir”. În ciuda faptului că directorul general Christine Lagarde a admis recent că „o consolidare prea rapidă a bugetelor poate afecta întreaga redresare şi poate înrăutăţi perspectivele pieţei muncii”, măsurile cerute României sunt deosebit de exigente.

„Desfiinţarea a peste 100.000 de locuri de muncă, precum şi reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA, sunt măsuri ce au afectat direct populaţia cu venituri mici, ceea ce se poate dovedi, pe termen lung, a fi contrar intereselor ţării. Dacă întăreşte forţele politice anti-reformă, FMI poate îndepărta România de la strategiile pe care le încurajează”, consideră specialiştii Reuters.

Severitatea excesivă a FMI poate compromite democraţia fragilă a României

România nu are nevoie de măsuri extreme, subliniază analiştii internaţionali. Deşi deficitul de cont curent a ajuns la 14,5% din PIB în 2007 (adică mai puţin decât Letonia, Bulgaria sau Estonia), situaţia a fost corectată cu o depreciere de 30% a leului, între 2007 şi 2009. Mai mult de atât, cheltuielile publice de 36% din PIB nu sunt excesive.

„În schimb, politica dură de austeritate fiscală nu reuşeşte să rezolve corupţia specifică şi alte probleme economice structurale, care contribuie la menţinerea pe penultimul loc din UE a PIB-ului pe cap de locuitor. Deşi FMI ar putea să ajute ţara să scape de crâncena moştenire a regimului Ceauşescu, severitatea excesivă riscă să compromită democraţia fragilă a României – protestele de stradă au contribuit la căderea guvernului”, notează analiştii Reuters.

Tratamentul aspru aplicat României ridică semne de întrebare asupra modului de operare a FMI şi atrage îngrijorare la nivel internaţional că ar putea exista un dublu standard. Naţiuni mai înstărite, precum Irlanda şi Portugalia, s-au bucurat de condiţii mai relaxate: Irlanda a redus salariile bugetarilor cu 10% şi a concediat 8.000 de angajaţi, în timp ce Portugalia a micşorat salariile cu numai 5%, iar reducerea personalului a fost voluntară. Pentru a-şi îndeplini cu succes misiunea, FMI ar putea să ia în considerare să ofere şi ţărilor mai sărace un tratament similar, concluzionează Reuters.

CITEȘTE ȘI: Grecii muşcă mâna care i-a hrănit: vor 54 miliarde euro de la Germania, ţara care le-a dat cei mai mulţi bani pentru a scăpa de faliment


10 February 2012