MAI
|
|
|
Românii au luat în criză 2 mld. € de la bănci ca să îşi cumpere case
Finanţările în valută sunt preferate de clienţi datorită dobânzilor mai mici, dar apetitul pentru astfel de împrumuturi este încurajat şi de exprimarea preţurilor în euro.
Creditul ipotecar a bifat încă o lună de creştere în august, soldul total (valoarea creditelor rămase de rambursat) urcând la echivalentul a 7,3 mld. euro, susţinut de finanţările acordate de bănci cu garanţia statului.
Soldul împrumuturilor acordate pentru achiziţia de locuinţe a urcat cu aproape 720 mil. euro în ultimul an şi cu peste 2 mld. euro de la sfârşitul anului 2008, când criza îşi făcea debutul pe plan local.
"Creditele acordate prin programul «Prima casă» sunt în continuare vedeta creditelor imobiliare, proporţia acestora fiind de peste 60% din totalul vânzărilor", spune Adrian Jantea, director de promovare şi distribuţie persoane fizice în cadrul BRD.
Aproximativ 46.000 de persoane au luat credite ipotecare garantate de stat prin "Prima casă" de la începutul programului, la jumătatea anului 2009, şi până în prezent. Aceste împrumuturi au o valoare cumulată de 1,8 miliarde de euro. Creşterea soldului finanţărilor imobiliare reflectă destul de clar nivelul vânzărilor noi, în condiţiile în care rambursările sunt foarte mici, având în vedere că aceste credite sunt acordate de obicei pe perioade foarte lungi, de până la 30 de ani.
Clienţii preferă creditele în valută datorită costurilor semnificativ mai mici, astfel că la sfârşitul lunii trecute finanţările în euro şi alte valute cumulau 6,92 mld. euro, adică 95% din totalul finanţărilor. "Creditele pe termen lung sunt în valută deoarece aici există foarte clar tentaţia dobânzilor mici", afirmă Nicolae Surdu, directorul general al Băncii Carpatica.
Diferenţa dintre dobânda medie la lei şi cea la euro este de peste trei puncte procentuale, de la aproape 10% la 6,5% pe an, potrivit datelor BNR. De exemplu, un credit de 40.000 de euro sau echivalent diferenţa dintre rata lunară la un credit în lei şi unul în euro este de circa 85 de euro. Pe o perioadă de 30 de ani clientul plăteşte 30.000 de euro în plus la bancă. Bancherii spun că pe lângă diferenţialul de dobândă, şi exprimarea preţurilor în euro alimentează apetitul clienţilor pentru astfel de împrumuturi.
BNR pregăteşte însă un nou regulament care vizează restricţionarea creditării în valută, văzută ca un factor de risc major pentru economie. Bancherii vor fi obligaţi să solicite un avans de cel puţin 25% la creditele ipotecare în valută, în timp ce creditele de consum vor fi acordate cu garanţii de cel puţin 133% din valoarea finanţării.
Totodată, băncile va trebui să facă scenarii de risc şi să ia în calcul o depreciere de 37% a cursului de schimb leu-euro pe parcursul perioadei de creditare în momentul în care stabilesc gradul maxim de îndatorare (ponderea ratei lunare în venitul clientului). Sumele pe care clienţii le vor putea împrumuta vor scădea într-un asemenea scenariu.
"Din informaţiile pe care le avem, creditele din programul «Prima casă» nu vor intra sub incidenţa acestor măsuri ale Băncii Naţionale, dar pentru celelalte credite evident va fi un impact şi piaţa va avea nevoie de un anumit timp pentru a le absorbi", a precizat Jantea.
Bancherii au făcut o serie de propuneri pe marginea noului regulemant şi la începutul săptămânii viitoare este programată o întâlnire între reprezentanţii bancherilor şi oficialii BNR pentru a se discuta aceste propuneri.
Şi Nicolae Surdu spune că măsurile BNR vor afecta creditarea într-o primă fază şi că ar fi nevoie de măsuri suplimentare care să încurajeze clienţii să se împrumute în lei, în contextul în care dobânzile rămân ridicate.
Noile reglementări vor lovi inclusiv creditul de consum, în condiţiile în care finanţările pe acest segment scad constant de doi ani şi jumătate. Soldul împrumuturilor de consum era de 63 miliarde de lei (circa 15 mld. euro) la sfârşitul lunii august, în scădere de la un vârf de 76 miliarde de lei la începutul anului 2009.
