MAI
|
|
|
Românii care economisesc fug de bănci spre fondurile mutuale
În timp ce băncile constată că românii nu mai vor să îşi lase banii în depozite, fondurile mutuale atrag tot mai mulţi clienţii dornici să facă economii. Peste 60% dintre cei 35.000 de noi investitori şi-au depozitat astfel banii în ultimele zece luni. Paradoxul este că şi fondurile mutuale sunt conduse, în mare parte, tot de bănci.
Fondurile mutuale au marele avantaj că deşi au produse cu acelaşi grad de risc ca şi băncile, pot să ofere dobânzi mai mari decât inflaţia şi decât cele de la depozitele bancare. Iar acest lucru le este posibil pentru că au un volum de clienţi suficient de mare încât să îşi permită să negocieze cu instituţiile bancare dobânzi bune.
Dobânzi mai mari, retragere anticipată fără penalităţi, riscuri similare băncilor - argumentele care au convins clienţii fondurilor mutuale.
Practic, fondul mutual este un portofoliu de investiţii administrat de o societate care investeşte banii participanţilor în acţiuni, obligaţiuni, depozite bancare şi/sau în alte valori mobiliare. Fondurile mutuale monetare au atras 64% dintre cei 35.000 de noi investitori care au sporit, numai în ultimele zece luni, rândurile celor care preferă fondurile mutuale în locul băncilor. În total, cei peste 115.000 de investitori care îşi ţin banii în fondurile monetare au o avere cumulată de peste 3,3 miliarde de lei (817 mil. euro), potrivit ultimului raport al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Un alt mare avantaj al fondurilor mutuale este că un investitor îşi poate retrage oricând banii, fără să piardă nimic din câştigurile dobândite până la acel moment. Totodată, faptul că societăţile de administrare fac parte din cele mai mari grupuri bancare din ţară au conferit credibilitate performanţelor fondurilor.
„Din perspectiva ultimilor doi ani, unul dintre factorii principali ai acestei creşteri a fost flexibilitatea pe care o oferă, din fondurile monetare bani putând fi retraşi fără a se pierde nimic din câştig. Flexibilitatea şi randamentele mai mari decât ale depozitelor au făcut ca, în condiţiile incertitudinilor crizei şi în absenţa unor ţinte de investiţii mai profitabile, cei care au avut economii de plasat să prefere fondurile monetare", a declarat Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România (EAM), pentru Money.ro.
EAM este lidera pieţei investiţiilor administrate cu peste 39% din totalul activelor, la mai puţin de un procent urmând Raiffeisen Asset Management. De altfel, firmele de administrare aparţinând grupurilor bancare ocupă 97% din piaţă, fondurile împrumutând astfel din credibilitatea marilor bănci. A treia în ierarhie este BRD Asset Management (8,4%), care are două treimi din active în fondul monetar Simfonia 1, urmată de BT Asset Management (a Băncii Transilvania) şi OTP Asset Management.
