MAI
|
|
|
Salvează infrastructura zona Pipera? Două pasaje sunt gata, unul e în lucru şi în câţiva ani vine şi metroul
Cu două pasaje finalizate în ultimii doi ani (peste calea ferată Bucureşti-Constanţa şi centura Capitalei) şi un altul în lucru, cu termen de finalizare până la sfârşitul anului, la intersecţia cu Barbu Văcărescu, zona de birouri Pipera din nordul Capitalei, unde se află un sfert din clădirile de birouri din oraş, ar putea fi revitalizată în următorii ani şi prin prelungirea reţelei de metrou.
Reprezentanţii Metrorex au în plan prelungirea magistralei care traversează Bucureştiul de la sud spre nord şi care ar putea prelua o parte din traficul auto şi rezolva astfel cea mai acută problemă a zonei Pipera: aglomeraţia.
Clădirile de birouri din Pipera nu sunt cele mai înalte din oraş, dar accesul dificil dinspre centrul oraşului, realizat pe un drum cu o singură bandă pe sens, a determinat numeroase firme să evite zona pentru a nu-şi pierde angajaţii.
Acest fapt a dus la creşterea gradului de neocupare în zonă la peste 20%, la scăderea chiriilor spre nivelul de 8-10 euro/mp şi la stoparea a numeroase investiţii în ceea ce se dorea a fi un mic "Canary Wharf" al Bucureştiului.
Reţeaua de metrou a Capitalei are în zonă un capăt de magistrală, care pleacă din sudul oraşului şi se finalizează cu staţiile Aurel Vlaicu şi Pipera, dar nu ajunge la imobilele construite în Pipera-Tunari, dincolo de calea ferată, unde îşi au însă sedii companii importante, precum Coca-Cola, Vodafone, Renault Technologie Roumanie sau Mic.ro.
Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, a anunţat recent că Bucureştiul ar putea avea 65 de staţii de metrou noi în următorii zece ani, fără a menţiona nimic despre prelungirea magistralei IMGBPipera.
"Avem în strategia noastră de dezvoltare şi un proiect de prelungire a magistralei din Pipera cu cel puţin două staţii, care reprezintă o prioritate pentru următoarea perioadă. Vom realiza un studiu de fezabilitate deoarece am văzut ce dezvoltări sunt în zonă şi este păcat de ele. Pentru acest proiect va fi cel mai probabil nevoie de surse de la bugetul de stat, iar principalul obiectiv este ca în jumătate de an să avem indicatorii pentru această investiţie", a declarat pentru ZF Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex.
Priorităţile imediate ale companiei de transport subteran sunt legate de magistralele pentru care există finanţare cel puţin parţial, precum Drumul Taberei - Pantelimon, Gara de Nord - Otopeni şi Parc Bazilescu - Lac Străuleşti, în apropierea noului sediu al celei mai mari companii din România - OMV Petrom - care a relocat în proiectul Petrom City circa 2.500 de angajaţi.
Linie dreaptă de la centură la Nicolae Caranfil
Primarul Sorin Oprescu declara recent că pasajul de la intersecţia şoselei Pipera cu strada Barbu Văcărescu ar putea fi dat în folosinţă până la sfârşitul acestui an, în condiţiile în care actualul şantier îngreunează şi mai mult traficul auto din zonă. După finalizarea pasajului, s-ar putea circula, teoretic, fără oprire de la şoseaua de centură până la strada Nicolae Caranfil, prin care poate fi realizată legătura cu bulevardul Beijing şi bulevardul Aviatorilor din zona Parcului Herăstrău.
"Prelungirea metroului până la Pipera- Tunari ar salva birourile existente şi ar re prezen ta o a doua şansă pentru zonă, care a fost pe nalizată până acum de lipsa infrastructurii. Zona se califică pentru un pol important de birouri, fiind dezvoltată pe terenuri libere de construcţii, dar infra structura rutieră nu poate prelua tot traficul generat de aceste proiecte", apreciază Mihnea Şerbănescu, directorul general al firmei DTZ Echinox.
Printre cele mai mari proiecte de birouri din zona Pipera-Tunari se numără Twin Towers Barba Center (deţinut de familia Barba), Global City (Global Finance), Cubic Center (Dinu Patriciu Global Properties), North Gate (Marius Ivan), Swan Office (Chayton) sau North Center (Immofinanz), dar şi alţi investitori precum Adama aveau planuri pentru construcţii în zonă.
Marea majoritate a acestor clădiri au etaje întregi neocupate, spaţii disponibile fiind şi ceva mai departe, spre şoseaua de centură, unde se află imobilul Construdava, dezvoltat de compania Impact şi vândut fondului de investiţii DEGI. Proprietarii acestor clădiri ar avea de beneficiat de pe urma prelungirii reţelei de metrou, dar nu imediat.
"Modificările de infrastructură vor fi simţite în piaţa de birouri abia după ce linia de metrou va fi dată în funcţiune. Primul efect pe care accesul la reţeaua de metrou îl va avea va fi o creştere a interesului potenţialilor chiriaşi pentru clădirile adiacente şi în consecinţă o creştere a cererii. Astfel, în funcţie de caracteristicile fiecărei clădiri, rata de neocupare ar putea scădea semnificativ, ajungând chiar la ocupare completă", apreciază Maria Florea, associate director în cadrul firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.
Pipera, capăt al autostrăzii Bucureşti-Ploieşti
Multinaţionalele îşi vor păstra în cea mai mare parte sediile centrale în zone precum Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Piaţa Presei, care reprezintă în prezent ruta către cea mai tranzitată ieşire din Capitală, cea către Ploieşti. În câţiva ani, importanţa strategică a zonei Băneasa ar putea să mai scadă pe măsură ce autostrada către Ploieşti va fi finalizată, cu punct de pornire tocmai în zona Pipera.
"O clădire dintr-o zonă periferică poate ajunge la un nivel al chiriei comparabil cu cele din zona Dimitrie Pompeiu, 10-14 euro/mp. Aceasta poate transforma zona într-una foarte bună pentru back office, beneficiind şi de accesibiliate rutieră către viitoarea autostradă spre Ploieşti", mai spune reprezentantul Colliers.
Cu toate acestea, ţinând cont că în ultimii 20 de ani în Bucureşti au fost realizate doar 11 staţii noi de metrou, o parte începute chiar din vremea comunismului, birourile din zona Pipera-Tunari vor mai rămâne pentru câţiva ani accesibile doar prin transportul rutier.
