Bucureştiul se reconstruieşte încet, pornind din punctele esenţiale. Sau cel puţin aşa arată planurile Primăriei Generale. Puncte de atracţie neîngrijite sau exploatate insuficient s-ar putea transforma, pe termen scurt sau mediu, în mândria bucureştenilor şi obiective cheie pentru turişti. Totul ar putea fi plătit cu bani europeni, astfel încât oamenii de rând nu vor resimţi în niciun fel reconstrucţia Bucureştiului ca un proiect pe care trebuie să îl cofinanţeze, împreună cu Primăria.

30868-arc_1.jpgPrimăria generală împarte planul de reconstrucţie a Bucureştiului pe categorii de importanţă, în funcţie de poziţionare. Primele pe listă sunt zona centrală, Centrul Istoric, cartierele, urmare de arterele principale sau secundare.

„Vizăm intervenţii asupra caracterului arhitectural şi  ambiental, a imaginii stradale, a pieţelor publice, a zonelor din marile ansambluri de locuit şi a spaţiilor verzi. Considerăm că Bucureştiul este una dintre puţinele metropole europene care încă nu-şi foloseşte pe deplin potenţialul oraşului şi cu precădere cel al centrului, pentru atragerea de investiţii, turişti şi generarea unui brand puternic de oraş atractiv”, argumentează primarul general Sorin Oprescu.

Primăria cataloghează drept proiecte cu o importanţă deosebită programele dedicate regenerării, revitalizării, reconversiei şi reabilitării urbane din zone precum Calea Griviţei, Buzeşti-Berzei – Piaţa Matache, zona Esplanada, zona forturilor de nord – forturile Mogoşoaia şi Otopeni, zona Lacul Vacaresti. Iar pentru ca aceste planuri să fie duse la bun sfârşit, există deja Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU).

„Pe baza PIDU, se vor putea face aplicaţii pentru accesare de fonduri europene, în cadrul politicii europene de coeziune teritorială, care are ca scop reducerea discrepanţelor calităţii vieţii dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. Este un ansamblu compus dintr-o multitudine de proiecte coerente, care vizează dezvoltarea armonioasă şi durabilă a acestei zone importante a oraşului, în funcţie de nevoile şi potenţialul acestuia”, arată Sorin Oprescu.

Patru monumente istorice sunt în fruntea listei de modernizare şi reabilitare

Monumentele istorice vor fi conservate sau modernizate. Cele patru monumente cu un rol major în promovarea arhitecturii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, care vor intra in reabilitare anul acesta cu fonduri europene sunt:

  • Arcul de Triumf, monument care comemorează victoria României în Primul Război Mondial, încununată cu Marea Unire.
  • Casa Cesianu, exemplar ilustrativ pentru casa boierească de la începutul secolului al XIX-lea
  • Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”, singurul observator astronomic din capitală deschis publicului.
  • Muzeul Dr. Nicolae Minovici, construit in 1905, la solicitarea celebrului savant român recunoscut internaţional

Hanul Gabroveni şi sediul vechi al Primăriei Capitalei sunt alte două clădiri cu valoare istorică ce completează lista.

Parcurile şi lacurile aferente vor fi transformate în spaţii publice prietenoase şi atractive

Un alt punct important pe lista Primăriei generale este recuperarea atractivităţii Dâmboviţei ca râu al centrului Bucureştiului. Inclusă este şi zona de la sud de Damboviţa, pentru care este plănuită reconectarea la centrul oraşului.

„Este unul dintre cele mai complexe proiecte pe care vizam să le facem în perioada imediat următoare, având dimensiuni multiple cu caracter urbanistic, arhitectural, tehnico-edilitar şi de protecţie a mediului. Splaiul Dâmboviţei nu trebuie abordat numai ca o arteră de trafic, ci ca o stradă cu caracter local, cu identitate şi personalitate, pentru a deveni un spaţiu public prietenos şi atractiv”, arată Oprescu.

Printr-un proces similar va trece întreaga salbă de lacuri bucureştene. În prezent, pe toată lungimea malurilor există o serie de parcuri izolate, foste baze sportive sau ştranduri dezafectate. Toate aceste zone verzi nu au însă continuitate şi nu sunt legate între ele. Majoritatea malurilor se află într-o stare proastă, inaccesibile, cu vegetaţie neîntreţinută şi îngrădiri abuzive sau ilegale. Primăria vrea să urmeze exemplu altor capitale europene şi să transforme salba râurilor într-un punct de atracţie atât pentru localnici cât şi pentru turişti.

„După modelul aplicat în majoritatea metropolelor europene, investiţia propune refacerea conexiunii cu aleile din parcurile existente. Parcursul continuu nu se adresează doar pietonilor, ci şi bicicliştilor, iubitorilor de echitaţie şi patinaj pe rotile. Se creează astfel premiza şi suportul pentru integrarea viitoarelor echipamente de tip club sportiv nautic, plaje, restaurante şi legături pietonale cu cartierele rezidenţiale din zonă”, arată primarul general.

Acest proiect va demara la începutul anului viitor şi este finanţat atât prin fonduri europene cât şi de la bugetul local.

Parcurile sunt o altă prioritate a Primăriei. În ultimii ani, s-au construit 42 de locuri de joacă pentru copii şi 12 terenuri de sport în parcurile Tineretului, Carol, Herastrău şi Izvor, precum şi 10 kilometri de piste de biciclişti în parc.

CITEŞTE ŞI: Top 10 – Parcuri din Bucureşti

 

2 July 2013